
Campina are un buget cu multe investitii si actiuni culturale
* Fondurile pentru sport: zero lei si zero bani
Nascut dupa chinurile facerii bugetului central, bugetul Campinei pentru anul 2009 pare a fi nici prea mare, nici prea mic, nici prea realist, nici prea fantezist, dar localnicii spera ca macar fundamentele sale sa fie mai solide decat cele pe care Guvernul a cladit bugetul de venituri si cheltuieli al tarii. Obiectivele bugetului Campinei au fost initiate de catre primarul Horia Tiseanu, dar finantistii Primariei Campina sunt cei care au predictionat marimea veniturilor ce vor putea fi atrase in “vistieria” localitatii. La inceputul anului, semnalam optimismul cu care conducerea Directiei Economice din cadrul Primariei creiona marimea sumelor prevazute a fi colectate, in acest an, la bugetul local, directorul Gheorghe Ecaterinescu declarand presei ca bugetul campinean va suferi putin din cauza crizei mondiale. Seful finantistilor municipalitatii estimase atunci ca bugetul local al acestui an va fi doar cu unu-doua procente mai redus decat cel din anul precedent, bazandu-se pe faptul ca marile societatii comerciale din oras vor disponibiliza, in 2009, dupa cum anuntasera administratiile acestora, doar aproximativ 450 de angajati. Cifra nu parea realista, si, cu atat mai mult, nu pare nici astazi credibila, deoarece, numarul somerilor campineni a ajuns deja la aproape 570 de persoane, dintre care peste 170 sunt someri neindemnizati. Orice s-ar spune, bugetul de venituri si cheltuieli al municipiului, in valoare totala de circa 71,14 milioane de lei, are alocate fonduri pentru multe investitii de infrastructura stradala, dar si pentru prea multe actiuni culturale, in conditiile unei crize economice acutizate, al carei sfarsit nu-l poate nimeni anticipa. La inceputul sedintei Consiliului Local de aprobare a bugetului pe 2009, edilul-sef a incercat sa-si decline un eventual esec al nivelului colectarilor de venituri bugetare, precizand ca “directorul Ecaterinescu mi-a confirmat ca proiectul de buget este unul cat se poate de aproape de realitate”. Tiseanu a fost sustinut cu o promptitudine rar intalnita, in astfel de situatii, de catre viceprimarul Ion Dragomir: “Este un buget realist in ceea ce priveste realizarea investitiilor; sa ne ajute Dumnezeu sa realizam veniturile proprii.” De altfel, singurul amendament (care nu a trecut) adus proiectului de buget al orasului a fost propus de catre viceprimar, care a dorit sa se aloce suplimentar 100.000 de lei Spitalului Municipal din fondurile alocate Spitalului de psihiatrie Voila, “deoarece acesta din urma, oricum, va trece, din aceasta toamna, in subordinea Consiliului Judetean.” Putinatatea amendamentelor, care, in alti ani, erau cu zecile, ne face sa ne gandim ca nici alesii nu sunt prea convinsi ca veniturile estimate vor putea fi colectate. Municipalitatea va executa, in acest an, zeci de asfaltari si canalizari, cel mai optimist din acest punct de vedere aratandu-se a fi consilierul Alin Moldoveanu: “Sunt foarte bucuros pentru ca am promis reparatii masive la strazi si se vor face! Multe strazi din zona centrala, inclusiv B-dul Carol I, vor fi reparate in acest an”. Acelasi consilier si-a aratat dezamagirea pentru faptul ca pentru sustinerea sportului campinean nu a fost alocata nicio suma, 100.000 lei fiind alocati pentru proiecte care privesc doar cultura, tineretul, educatia etc. In calendarul activitatilor cultural-sportive, s-au aprobat 50.000 lei pentru manifestarile sportiv-culturale “Arenele de joaca”, un eveniment organizat, pentru prima oara la Campina (nu se stie unde, caci orasul nu are o baza sportiva corespunzatoare), de catre Consiliul Local in colaborare cu Fundatia “Sportul pentru Viata”, patronata de fosta mare atleta Gabriela Szabo. Primarul a subliniat ca investitiile sunt, in mare parte, licitate in 2008, fiind vorba despre o continuare a unor lucrarilor, iar din lipsa surselor de finantare, putine proiecte vor fi demarate in acest an. Pentru creditele bancare obtinute in anii precedenti, Primaria are un grad de indatorare de 4%, fata de 40%, cat ii permite legea. Cel mai nemultumit consilier a fost Mihaela Neagu Petrovici, care a atras atentia asupra “reducerii drastice, in acest an, a fondurilor de la capitolul Sanatate, ce au fost injumatatite. Nu e corect, deoarce in sanatate, oricum, este o criza acuta, iar sumele de la Casele de Asigurari de Sanatate sunt tot mai mici, mai ales ca, in scurt timp, spitalele vor trece in administrarea comunitatilor locale”. Tot din motive de austeritate bugetara, anul acesta vor fi realizate mai putine parcari intre blocuri si mai putine locuri de joaca pentru copii.
Adrian BRAD














