Ironia, demna de intrat in filmele cu prosti – fiindca, totusi, Cartea Recordurilor nu este permisiva la asa ceva – ar consta in urmatorul fapt: lucratorii din cadrul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate (BCCO) Ploiesti sa anihileze o grupare infractionala care, printre altele, are la activ si falsificarea de bani. Dupa niscaiva timp petrecut la racoare ( arest preventiv), unii dintre membri – n-am zis toti, ca mai raman dupa gratii vreo trei, indeobste capul retelei si doi “locotenenti” – se trezeasc cu o bancnota de 100 de ron falsa. Sau 100 de euro, ori 50 de dolari ! Si-asta inca nu-i destul: moneda a fost chiar produsul muncii infractionale a gruparii ! Fapt este ca ipoteza este plauzibila, atata vreme cat, si dupa arestarea unei retele, banii falsi pot fi in circulatie chiar si zece ani dupa ce au iesit de sub matrita.
Despre falsificarea bancnotelor, ne-a facut vorbire comisarul sef Constantin Furtuna (in foto), sef Brigada BCCO din cadrul IPJ Prahova.
Bancile si casele de schimb
Falsurile sunt depistate, de regula, la banci, case de schimb valutar sau agenti economici. Regula este ca „plasatorul” sa le raspandeasca oriunde in tara, numai in judetul de… „producere” nu, pentru a li se pierde urma. „Cel mai frecvent contrafacute sunt bancnotele de 100 de ron, motivul fiind simplu: – nu implica munca prea multa, iar castigul este mare”.
Cat priveste moneda straina, si cu predilectie euro, Bulgaria pare a fi centrul monedei unice contrafacute. Oricum, conform interlocutorului nostru, la noi nu au fost fabricati euro, ci numai plasati. “Marfa” este desfacuta apoi in Italia, Spania, Romania si alte tari din Europa. Care sunt potentialele zone cu bani stocati, care sunt potentialele tari producatoare de falsuri – numai Europolul stie, in urma verificarii-evaluarii anuale si a centralizarii datelor.
In prima faza, doar suspiciunea
Un comunicat de genul “Au fost gasite doua bancnote false de 100 de dolari la filiala unei banci din Ploiesti”, chiar daca vine de la o institutie, nu presupune certitudine. Si asta pentru ca, la inceput exista doar suspiciunea, urmand ca, mai apoi, in urma expertizelor, sa fie dat si verdictul de catre specialist. Este drept, in majoritatea cazurilor, se confirma banuiala si se da verdictul: “Fals !”. Pe de alta parte, insa, au existat, totusi, cazuri cand banuielile nu s-au confirmat. De exemplu, la dolari. „Fie erau mototoliti, fie aveau an de fabricatie mai vechi, dar in niciun caz nu erau falsi” (comisar sef Constantin Furtuna).
Pe de alta parte, insa, in majoritatea cazurilor, expertii dau verdictul – fals. Pentru euro – la Bucuresti, la un Birou de Expertize de pe langa Banca Nationala a Romaniei.
De ce este pusa sub lupa in Capitala bancnota euro ? “Fiindca de-acolo se poate spune „istoricul” acesteia, din ce lot provine, daca are aceeasi serie si alte caracteristici infractionale cu o alta, sau altele, retrase de pe piata” (comisar sef Constantin Furtuna).
Diviziunea muncii
Odata ce s-a constatat existenta falsurilor pe piata, este rolul BCCO sa actioneze pentru a depista sursa. Conform interlocutorului nostru, ideea ca poate lucra cineva de unul singur la falsificarea banilor presupune sa fii cel putin nebun. Exista o adevarata diviziune a muncii in bransa – unii procura hartia, altii matrita, altcineva se ocupa de manopera . Cat priveste plasarea pe piata, aceasta este apanajul persoanelor anonime – cat mai discrete, care nu ies in relief, si, de regula, nu au cazier.
***
Perioada romantica, din anii 90, cand banii, zice-se, erau falsificati chiar si la xerox, s-a dus. Si nu este exclus ca, in aceeasi perioada, eventualele bancnote false sa fi fost stranse pe la jocurile de tip piramidal, la care participau naivii (n-am zis cu acordul tacit al BNR, care ar fi avut tot interesul sa stranga masa monetara de pe piata…).
Iar daca vorbim de ani, de cifre, sa mai amintim ca in 2008 numarul bancnotelor false a fost mai mare decat in 2007, iar in primele trei luni ale lui 2009 au fost scoase de pe piata 31 de bancnote ( trei de 10 euro, 5 – de 50, 20 – de 100 ron si alte trei – de 20 de euro), fata de numai 20 in aceeasi perioada a anului trecut. Iar media este de 10- 12 banconte false, intr-o luna, retrase de pe piata.
Si totusi, daca refrenul „Banii vorbesc, banii nu tac” este valabil in societatea noastra, mai ales in ceea ce priveste coruptia, este de precizat ca acestia sunt din aia, adevarati. Ca de exemplu, la traficul de droguri, sau la furturile din bancomate, despre care vom face scriere intr-un numar viitor al ziarului, fiindca si aceste infractiuni sunt de competenta Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate.
Cum scriam la inceput, nu este exclus ca membrii unei grupari infractionale, acuzati, printre altele, de privare de libertate, trafic de persoane, sa intalneasca produsul „muncii” lor. Adica, in urma unui alt santaj, sa primeasca taman niste euro falsi. Iar culmea prostiei – sa reclame acest lucru la politie ! Fapt care nici ca se va intampla vreodata deoarece, conform comisarului sef Constantin Furtuna, acestia au pregatire de specialitate, sunt mai de clasa. Infractori seriosi, nu marunti.
Fl.TANASESCU
