Pomenirea sfantului mucenic Nicon si a celor o suta nouazeci si noua de ucenici ai sai
Cuviosul parinte Nicon a trait pe vremea ighemonului Cvintilian si se tragea din tinutul napolitanilor. Era frumos la infatisare, stralucitor la vedere si aprig in razboaie. Tatal lui se inchina la idoli, iar mama lui era crestina. Intamplandu-se un razboi mare si avand loc o lupta grozava, fericitul Nicon, aducandu-si aminte de indemnurile mamei lui si suspinand adanc, a zis: “Doamne, Iisuse Hristoase, ajuta-mi!”. Apoi, insemnandu-se cu semnul cinstitei cruci, s-a aruncat in valtoarea luptei; iar dupa razboi s-a intors si Nicon la casa lui. Si incredintand maicii lui cele ce avea in minte, a pornit cu corabia catre partile Constantinopolului.
