Micii pacienti invata sa treaca mai usor peste suferinta, cu ajutorul credintei
Suferinta este o lectie de viata pe care trebuie sa si-o insuseasca si, prin ea, sa se apropie mai mult de Divinitate. Este una dintre pildele invatate de micutii pacienti ai Spitalului de Pediatrie din Ploiesti, de la preotul Mihail Spataru. Un medic al sufletelor, care in fiecare zi ii incurajeaza pe copii, le ofera alinare sufleteasca si ii face sa zambeasca, ajutand-i sa treaca mai usor peste boala.
Capela in sala de mese
Mihail Spataru a fost hirotonit diacon la 1 iunie 2008, iar pe 24 iunie 2008 a devenit preot la capela Spitalului de Pediatrie din Ploiesti, dupa ce a fost numit pe acest post de catre Preafericitul Patriarh Daniel. Pana anul trecut, a predat religia la liceu – activitate la care nu a renuntat de tot, in prezent fiind si profesor la Colegiul Tehnic “Lazar Edeleanu”. Dupa cum ne-a marturisit, a dorit sa slujeasca la spital deoarece, in timpul studentiei, dar si dupa hirotonire a participat la activitati caritabile desfasurate de Biserica “Sfintii Atanasie si Chiril” pentru persoane defavorizate si pentru copiii bolnavi. Si-a dat seama ca lucrul cu cei mici este o binecuvantare, iar de la 1 august 2008 Preafericitul Patriarh Daniel i-a dat si dreptul sa asculte, la taina spovedaniei, pe cei care doresc dezlegarea de pacate. Capela institutiei se afla in sala de mese, neexistand un spatiu ce ar putea fi special amenajat pentru activitatea religioasa. Saptamanal, aici se desfasoara programul “ Un zambet de copil” al Protoieriei Ploiesti. In cadrul lui, pacientii, alaturi de preot, un asistent social, un psiholog si de voluntari, se joaca, deseneaza, primesc jucarii, icoane. Asta ii inveseleste si ii ajuta sa uite, macar pentru cateva ore, ca sunt bolnavi. In fiecare dimineata, preotul ii impartaseste pe copii, iar copiii mai mari vin la capela pentru cateheza –o lectie de religie. Duminica dimineata, se tin slujbe: Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Maicii Domnului – bucuria celor necajiti – si Acatistul Sfantului Nectarie de Eghina – cunoscut ca vindecator al celor bolnavi. Tot duminica se oficiaza Sfanta Liturghie, la care participa copiii, impreuna cu mamele lor. La solicitarea parintilor, se oficiaza si botezuri. Ultimul eveniment de acest gen a avut loc pe 1 martie. Considerat o nastere spirituala, acesta poate ajuta mult copiii suferinzi. Au fost micuti care, dupa oficierea acestui ritual, s-au insanatosit, ne-a precizat preotul. In situatii mai grave, ajutorul medicilor si al duhovnicului nu poate decat sa aline suferinta si sa prelungeasca viata cuiva. “M-a impresionat cazul unei fetite cu hidrocefalie. Am impartasit-o des si m-am rugat pentru ea, iar parintii mi-au spus ca asta a fost o alinare sufleteasca pentru ei “ , ne-a mai precizat Mihail Spataru. Daca, de multe ori, adultii se revolta in momente de cumpana, neintelegand de ce au un necaz, copiii foarte rar isi manifesta acest sentiment, ne-a marturisit parintele. “Incerc sa le explic tuturor copiiilor ca trebuie sa ne vindecam si sufletul, nu numai trupul. Toti copiii sunt deschisi catre mine, unii invata aici primele rugaciuni, altii le stiu deja. Stau de vorba cu ei si la taina spovedaniei. Sunt copii cu care tin legatura si dupa ce pleaca din spital. Unii continua sa vina la capela, desi nu mai au probleme de sanatate, deoarece au dorit sa raman duhovnicul lor.”
Copiii – solidari in suferinta
“Suferinta ii uneste pe cei mici. Cei cu parinti mai instariti le daruiesc celor saraci jucariile lor sau dulciuri. Totodata, parintii sunt impresionati de situatia materiala a unora dintre pacienti si le ofera jucarii, hainute etc”, ne-a marturisit interlocutorul nostru. Inainte de a fi operati, dar si dupa interventia chirurgicala, parintele Mihail Spataru sta de vorba cu copiii si ii incurajeaza. Pe cei mici ii impartaseste, iar celor mai mari le asculta si spovedania. Tuturor incearca sa le insufle credinta ca sanatatea sufletului ofera armonia cu Dumnezeu si ca este strans legata de vindecarea trupului. Suferinta reprezinta, intai de toate, o experienta de viata, o incercare ce trebuie trecuta cu bine si valorificata in sensul apropierii de Dumnezeu. Iar rugaciunea, spovedania, impartasania pot ajuta pacientul sa se vindece mai repede si sa isi prelungeasca viata. Parintii sunt ajutati si ei sa treaca mai usor peste suferinta de a-si vedea copilul pe patul de spital. Chiar si in cazuri tra-gice, cand un copil moare, parintele incearca sa le aline acestora durerea si sa ii ajute sa dea, in continuare, un sens, vietii lor. “Anul trecut, a decedat un copil. Avea probleme grave de sanatate. Tin si acum legatura cu parintii lui. Ei ii ajuta, in prezent, pe cei internati in spital fara posibilitati financiare, cumparandu-le fie medicamente, fie imbracaminte sau alte lucruri de care au nevoie”, ne-a mai declarat preotul.
Ana-Maria MAXIM
