Margareta Mosneaga (I)
Imprejurari “istorice” dureroase au adus-o pe Margareta Mosneaga la Ploiesti, dar, odata ajunsa aici, a fost atrasa de acest oras, traind in el pana la sfarsitul vietii si chiar – prin opera sa – si dupa aceea. Margareta Mosneaga a avut norocul ca o colaboratoare a sa, dr. Zoe Apostolache Stoicescu sa adune, intr-o valoroasa carte, documente personale si oficiale, vestigii scrise si muzeistice ale activitatii ei, corespondenta si referiri in presa, fotografii, amintirile proprii si ale altora, inchegand o imagine vie, calda si in relief a acestei femei de neuitat. Ceea ce vom incerca in acest medalion va fi sa selectam, din bogata informatie pe care volumul amintit ne-o ofera, elementele semnificative si sa le coroboram cu propriile impresii, pe care o multime de ocazii oferite de calitatea de contemporan si de concetatean al ei mi le-a oferit. S-a nascut la 25 decembrie 1907/ 8 ianuarie 1908 in comuna Petris, judetul Balti, fiind cel mai mare copil al preotului Filip Mosneaga si al sotiei sale Claudia, invatatoare. Este usor de inteles deci educatia patriotica si umanista pe care a primit-o in familie si in scoala primara, unde mama sa i-a fost invatatoare, ca si bucuria imensa pe care a simtit-o cand, la varsta de 10 ani si ceva, meleagurile ei natale au intrat in Romania Mare. A urmat perioada de formare pe care a strabatut-o in egala masura cu entuziasm si cu simt de raspundere, trecand de la copilarie la adolescenta si apoi la tinerete. A urmat liceul la Cetatea Alba (1918-1926) ca eleva sarguincioasa si disciplinata, terminandu-l in 1926 ca premianta. A avut norocul ca, timp de un an de zile, sa aiba profesor de istorie pe Dumitru-Munteanu Ramnic, cunoscut dascal si om de cultura, care se detasase de la Ploiesti la Cetatea Alba tocmai in scopul implementarii unui invatamant romanesc in Basarabia. Studiile superioare le-a facut la Universitatea din Iasi, Facultatea de Stiinte, unde a patruns adanc in lumea plantelor si animalelor, potrivit unei pasiuni contractate in acea comuniune cu natura din satul ei natal. A absolvit facultatea in 1932, luandu-si licenta in Stiinte Naturale cu “Medalia de Aur”. Urmatorii trei ani (1932-1935) i-a petrecut la Iasi, suplinind pe ici pe colo si pastrand legatura cu Universitatea si cu activitatea de cercetare din oras. In 1935, s-a orientat hotarat spre invatamant, trecandu-si cu succes examenul de capacitate in specialitatea principala stiinte naturale. Doi ani mai tarziu, in 1937, si-a trecut un alt examen de capacitate in specialitatea secundara: stiinte fizico-chimice.
In urma primului examen de capacitate devine titulara in invatamant si este numita in judetul natal, la gimnaziul din Basarabi, iar doi ani mai tarziu este transferata la Liceul mixt Rascani, din acelasi judet. In 1939 se transfera la Liceul de fete din Ismail, scoala de mare prestigiu unde ar fi dorit sa-si desfasoare intreaga cariera didactica. Incepuse frumos sa se afirme in oras, cand, odata cu incheierea primului an de scoala, Basarabia a fost din nou desprinsa din trupul Romaniei. Margareta Mosneaga nu putea ramane sub dominatie straina, bolsevica. Impreuna cu toti fratii, ea a trecut Prutul refugiindu-se in Romania. Cum era cea mai mare si singura care avea deja o cariera, a trebuit sa-si ajute fratii si sora sa se rostuiasca. In anii aceia a functionat la diverse scoli ca profesor “utilizat” termen creat in perioada razboiului. Cei mai multi dintre acestia proveneau din teritoriile rapite Romaniei, care se refugiasera in “tara” si care isi pastrasera statutul de “titulari”, dar nu puteau fi fixati pe o catedra “libera”, incredintandu-li-se diferite catedre ai caror titulari nu puteau functiona (mobilizati, concentrati etc.). Va preda, obiectul pe care il indrageste din ce in ce mai mult, la mai multe scoli din tara, stagiul cel mai lung inregistrandu-l la diverse unitati din Campulung Moldovenesc. In 1946 este “fixata” pe o catedra de la Liceul de fete din Pitesti, dar in toamna urmatoare este transferata la Ploiesti.
Paul D.POPESCU
