Sunt convins ca 99,99% dintre cei care si-au pierdut viata in accidentele rutiere ar fi preferat sa plateasca, saptamanal, o amenda, numai sa fie, acum, in viata… Strada nu iarta; prima, a doua sau a noua greseala, poate fi si ultima… Este bine a se constientiza faptul ca o amenda primita nu inseamna ca agentul de politie are ceva personal cu respectivul… Sa nu uitam un lucru: cand conducem, conducem si pentru altii, suntem raspunzatori si pentru vietile altora, nu numai pentru ale noastre…
Acestea sunt cateva dintre reperele care au jalonat dialogul pe care-l redam mai jos, purtat cu seful Politiei Rutiere Prahova – comisar sef Costin Tatuc (in foto).

Amenda saptamanala, numai sa… traiasca

Proiect al Directiei Regim Permise, sprijinit de catre Directia Politiei Romane reintroducerea poligonului si a conducerii pe timp de noapte, ca probe pentru obtinerea permisului auto. Masura s-ar justifica prin cresterea numarului de accidente, in conditiile in care infrastructura a ramas in urma. Care este parerea comisarului sef Costin Tatuc? “As spune ca ele sunt, imperios necesare astazi, in conditiile in care indemanarea conducatorului auto apare ca o necesitate tot mai mare. Traficul este foarte intens si, pe de alta parte, sa nu uitam, reteaua stradala nu poate tine „pasul” cu acesta. O evaluare corecta in ceea ce priveste abilitatile intr-ale sofatului este avenita in conditiile in care si numarul accidentelor soldate cu pagube materiale – si aici fac trimitere la asa numitele, tamponari – a crescut tot mai mult”.
Cu privire la introducerea condusului pe timp de noapte, ni s-a facut, de asemenea, precizarea ca este cu atat mai oportuna, fiindca „nu putini sunt cei care nu folosesc luminile de intalnire, consecinta fiind fenomenul de orbire. Situatie in care, daca nu se reactioneaza corespunzator, se ajunge la accidente. Si, atentie!, nu poate fi invocata ca scuza „orbirea” atunci cand are loc un accident de circulatie, pentru ca legea prevede obligativitatea de a fi redusa viteza in mod corespunzator, pana la oprirea masinii, pentru a se evita orice incident”. Rezumand, se considera ca aceste doua masuri, „daca vor fi adoptate – iar eu sper sa fie – sunt considerate de catre aspirantii la permis ca un rau. Este un rau necesar, fiindca, facand referire la cei lipsiti de experienta, se ajunge la grozavii. Cel mai recent caz s-a intamplat la Valea Calugareasca, unde pe un segment de drum in curba, s-a produs o coliziune intre un autoturism Skoda si un Peugeot. A rezultat un mort si doi grav raniti. Si-atunci, intreb: Se prefera astfel de grozavii sau o mai mare exigenta la obtinerea permisului auto ? In alta ordine de idei, sunt convins ca 99,99% dintre cei care si-au pierdut viata, pe sosele, ar prefera sa plateasca, saptamanal, o amenda fiindca au depasit viteza legala, numai sa fie in viata…”.
Prima greseala poate fi si ultima
Doar in cateva state membre ale UE mai este permisa folosirea aparaturii antiradar. Printre ele – si Romania. Ungaria a scos in afara legii acest lucru, incepand cu data de 1 februarie 2009, sanctiunile pentru folosirea acestora putand ajunge pana la 4.000 de euro. Ce spune interlocutorul nostru: “Dispozitivele nu au facut altceva decat sa fie mutate zonele de risc dintr-un punct, in altul. Experienta ne demonstreaza faptul ca exista tendinta soferului ca, odata scapat de radar, sa recupereze terenul pierdut. Se limiteaza intr-adevar, viteza acolo unde este radarul, pentru ca, mai apoi, sa fie „calcata acceleratia”.
Pe de alta parte, eu consider ca soferul trebuie sa fie atent la acul vitezometrului si la ceea ce se petrece in trafic, nu sa urmareasca ce–i indica dispozitivul antiradar”.
Argument pentru interzicerea acestor dispozitive: in Prahova, numarul accidentelor grave a crescut, in 2008, fata de 2007 cu 30%. Cu aproximativ acelasi procent a crescut si numarul celor grav raniti in urma respectivelor accidente. “Strada nu iarta; prima, a doua sau a noua greseala, poate fi si ultima” (cmss. Costin Tatuc).
Aducandu-se in discutie „damblaua” depasirii limitei legale a vitezei, interlocutorul nostru ne-a mai precizat: „La noi, este, probabil, o chestie genetica in a justifica greseala comisa. Conducatorul auto simte nevoia sa aduca justificari, sa dea explicatii, sa motiveze de ce acul vitezometrului a fost dat peste cap”.
Se umbla astfel la o serie de justificari, dintre care, trei sunt cel mai des intalnite: 1) Sentimente: „Credeti-ma, nu as fi mers atat de repede, daca nu aveam o urgenta…” 2) Si altii fac la fel: „Dintre toti care au mers cu viteza, tocmai pe mine m-ati gasit tap ispasitor ?” 3) Registrul amenintarilor: “Nu-i nicio problema, voi contesta sanctiunea primita in instanta”.
***
“Atunci cand conducem, conducem si pentru altii. Pentru vietile altora. Gresind, se curma nu doar viata celui care nu a respectat regimul vitezei sau un indicator rutier, ci si a altor participanti in trafic. Iata de ce, personal, consider masurile propuse – interzicerea folosirii dispozitivelor antiradar, si obligativitatea sustinerii probelor de poligon si a conducerii pe timp de noapte – pot diminua serios numarul accidentele si implicit, al pierderilor de vieti omenesti”.
Fl. TANASESCU