In anul recent incheiat, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) a organizat aproximativ 2.000 de cursuri gratuite de formare sau reconversie profesionala, la care au participat 37.200 de someri, dintre care au absolvit 23.569 de persoane. Tot din datele ANOFM mai retinem faptul ca doar unul din cinci someri absolventi ai cursurilor amintite – mai exact 4.486 de persoane – au reusit sa-si gaseasca un loc de munca, situandu-ne, din acest punct de vedere, printre ultimele tari din cadrul UE. Tot printre ultimii figuram si in privinta cuantumului fondurilor europene accesate, in acest scop, anul trecut, respectiv 370 de milioane de euro, dintr-un total de 1,2 miliarde de euro alocate prin Programul operational sectorial de dezvoltare a resurselor umane. Cum au stat lucrurile in Prahova, vom vedea in randurile urmatoare.
* 60 % dintre cursanti si-au gasit de lucru
Dupa cum ne-a confirmat Emil Tomescu – seful Centrului de formare profesionala din cadrul AJOFM Prahova, in anul anterior au fost organizate 100 de cursuri de formare sau reconversie profesionala destinate somerilor, pentru un numar de 32 de meserii deficitare cerute de piata muncii, cum ar fi: zugrav, fierar-betonist, sudor, lacatus, barman, confectioner textile. La cursurile respective – finantate exclusiv din bugetul de asigurari sociale – au participat aproximativ 1.200 de prahoveni care ramasesera, la un moment dat, fara un loc de munca, dintre care au izbutit sa se reincadreze 577 (60 la suta). Chiar daca, fata de alte judete, Prahova sta ceva mai bine la acest capitol, rezultatele nu sunt, nici pe departe, cele dorite. Cand spunem aceasta avem in vedere faptul ca, chiar daca aceste cursuri reprezentau una dintre putinele solutii care garantau, in mare masura, posibilitatea unui loc de munca si de a castiga, in mod cinstit, painea cea de toate zilele, multi dintre miile de someri existenti in Prahova au refuzat, pur si simplu, sa se califice in meserii cerute de piata. Cu alte cuvinte, fug, realmente, de munca, preferand sa traiasca din ajutorul de somaj, din alocatia copiilor sau din munca la negru, cu ziua. Iata suficiente argumente, consideram noi, ca statul sa acorde o mai mare atentie masurilor active, menite sa incurajeze incadrarea somerilor pe piata muncii, si sa insiste mai putin pe latura asistentei sociale a acestora, cum ar fi majorarea indemnizatiei de somaj sau prelungirea perioadei de acordare a acesteia.
* Somerii ar trebui sa-si schimbe optica
Situatia pe piata muncii devine, in acest an – si nu doar in Romania – si mai delicata intrucat, din cauza crizei economico-financiare, valul disponibilizarilor va creste continuu, peste 500.000 de romani urmand sa-si piarda slujbele, potrivit specialistilor. In acest context, somerii ar trebui sa-si schimbe optica, formarea si reconversia profesionala capatand un rol si mai important, pentru sansa reinsertiei acestora pe piata muncii. Infrastructura, constructiile, prestarile de servicii, agricultura reprezinta, si in acest an, domenii care se vor confrunta cu deficit de personal. Legat de acest aspect, al efectelor crizei economice pe piata fortei de munca, printre masurile de diminuare a acestora, propuse premierului de reprezentantii patronatelor si sindicatelor, figureaza si subventionarea cu 50 la suta, de catre stat, a cursurilor de formare profesionala continua pentru angajati si someri. De aceasta gratuitate urmeaza sa beneficieze numai somerii, in rest, cei care vor sa se specializeze in meseria pe care o practica vor trebui sa-si plateasca – ei sau firmele la care lucreaza – aceste cursuri.
C. DUMITRU
