Cursa Paris-Dakar in politica romaneasca
Leon CHIRILA
_____________________
Celebra cursa transcontinentala de automobile Paris-Dakar pare sa aiba un fel de sosie in politica actuala romaneasca, cel putin daca tinem cont, la modul figurat, de avatarurile pe care le suporta cei care ar participa la o asemenea intrecere. Este vorba, iata, despre cursa spre Cotroceni, pentru care – chiar daca bugetul nu-i gata, daca criza economico financiara ne da ghes, daca leul a luat-o razna pe un cu totul alt traseu decat cel firesc – politicienii nostri incep sa-si dea coate, sa-si dea in vileag dorintele de marire.
Ei bine, primul „cursant” nu poate fi altul decat actualul presedinte Traian Basescu, el demonstrand, pe zi ce trece, ca-si doreste cu ardoare al doilea mandat in fotoliul de la Cotroceni. Altfel, nici n-ar fi atat de activ, nu s-ar baga in toate aidoma lui Ceausescu, care la randu-i, ne spunea de la cum sa ne asezam pe scaunul de WC, pana la cum sa zburam in Cosmos. Domnul Basescu, dupa cum bine se observa, zburda zilnic, de dimineata pana seara, din institutie in institutie, de la Guvern la PD-L, de la o televiziune la alta, pentru a-si prezenta opiniile, fireste, prezidentiale. El doreste modificarea Constitutiei – cu simplul argument ca asa ar fi mai bine – nu vrea nici in ruptul capului sa ne imprumutam de la FMI, iar despre buget – ca sa ma refer doar la aceste trei subiecte pe care le abordeaza cu inversunare – o scalda mereu, lasandu-ne, de fiecare data, tot cu ochii in soare, pentru ca iata, la aproape doua luni de noua guvernare, tara este tot fara bugetul cel de capatai. Dar el se afla in capul coloanei masinilor grele in cursa spre Cotroceni !
Daca, insa, Traian Basescu este, fara echivoc, competitorul nr.1 al intrecerii electorale din toamna, colegii de competitie inca nu si-au exprimat cu hotarare participarea. Si asta deoarece, iata, „problemele tehnice” le dau batai de cap. Unul dintre acestia – Calin Popescu Tariceanu – ar dori sa se-arunce in lupta, pentru ca, dupa cate se pare, liberalii sunt in criza de personalitati. In cercurile lor chiar se recunoaste ca nu mai este timp, pana la scrutinul prezidential, ca sa mai formezi un om care sa aiba succes in dificila competitie. Si chiar i s-ar fi propus sa candideze, oferindu-i-se, in schimb, presedintia partidului inca un an. Spunem astfel deoarece lui Tariceanu ii sufla in ceafa, destul de puternic, doi adjuncti ai sai – vicepresedintii Ludovic Orban si Crin Antonescu. Iar la aceste argumente s-ar adauga, cred, si dorinta ascunsa a fostului premier de a-l „cotonogi” pe dusmanul sau nr.1, aflat, deocamdata, in capul coloanei – cum spuneam.
Recent, insa, de Ziua Unirii, moldovenii – „bravii” urmasi ai lui Stefan cel Mare – si-au dat mana cu mana si drumul la gura, lansandu-si dorinta de a-l arunca in circuitul prezidential pe Mircea Geoana. Acesta insa, ametit de inaltimea fotoliilor de presedinte al Senatului, vicepresedinte al CSAT si presedinte de partid, nu a prea reactionat cu bravura de rigoare, lasand lucrurile in ceata, aidoma celei de la Vaslui – din ianuarie 1475 – cand marele domnitor le-a aratat turcilor ce inseamna iubirea de neam si tara. Iar ceata cu pricina se mentine, in continuare, la PSD, deoarece, iata, acest partid ar mai avea si alti posibili competitori in cursa pentru Cotroceni. Unii spun ca ar fi bine ca actualul primar general al Capitalei – Sorin Oprescu –os de social democrat – „sa-i faca freza” lui Basescu desi sunt si contestatari care nu-si doresc ca ditamai stindardul PSD sa fie purtat spre Cotroceni de un independent. De asemenea, dar nu in ultimul rand, un driver demn de luat in seama – daca nu chiar cel mai de temut pentru actualul presedinte – este Adrian Nastase, un politician inca redutabil, capabil sa-i dea peste cap socotelile lui Traian Basescu. Si spunem astfel deoarece, chiar daca nu a luat startul in cursa respectiva, pana la eventualul moment al lansarii, fostul premier si lider al PSD trebuie sa treaca, intai de toate, de obstacolele pe care ciracii actualului sef al statului i le tot presara pe drum. Pe de alta parte, nici in propriul partid Nastase nu se simte in largul sau pentru ca nu a prea fost de acord cu actuala alianta de guvernare care, in opinia sa, a facut din PSD un partid de mana a doua, strunit de acelasi Traian Basescu. Ca sa nu mai amintim de ideea nastrusnica a sacrificarii lui Nastase, de catre propriul partid, pentru cauza nobila a ridicarii monitorizarii Justitiei de catre Comisia Europeana!
Cam acestea sunt, deocamdata, zvarcolirile posibililor competitori din cursa pentru presedintia Romaniei, cursa care pana la toamna, vorba poetului, isi croieste drum, prin spangi, prin foc, prin mii de baionete! (a se citi „criza”, „majorari salariale”, „monitorizarea Justitiei”, „dosare penale” s.a.m.d.).
