Ploiesti – orasul sufocat de masini (III)
• La umbra lacunelor legii, exista multa birocratie si delasare
Chiar daca are o armata de membri (consilieri locali, functionari de la primarie, de la drumuri si urbanism, de la politie, regia de transport public etc), Comisia municipala pentru transport si siguranta circulatiei dispune – cum aratam si in numarul de ieri al ziarului, in cadrul acestei anchete – de competente limitate, legate de descongestionarea traficului rutier. Si atunci se pune fireasca intrebare: Care este utilitatea acesteia, in conditiile in care se ocupa doar de aprobarea sistematizarii unor zone de circulatie, schimbarea de sensuri unice, montarea unor indicatoare rutiere s.a.? Pentru astfel de lucruri este, oare, necesar ca, lunar, cei 14 membri ai comisiei sa se adune intr-o sedinta? Pe de alta parte, chiar daca in anumite puncte ale orasului s-au aplicat unele masuri privind fluidizarea traficului, efectul acestora a fost anulat, uneori, de deciziile anapoda ale administratiei. Ne referim, de pilda, la instalarea unor semafoare la distante extrem de mici pe anumite strazi, fapt care mai mult stranguleaza decat fluidizeaza circulatia. Apropo de semafoare: unele se defecteaza chiar si pe timp de plaja, nu doar pe viscol sau furtuna! Angajatii firmei Selas, care asigura asistenta tehnica a acestora, dau vina pe variatiile de tensiune, in conditiile in care si un profan in materie a auzit de stabilizatoare de tensiune. „Am sa propun conducerii primariei achizitionarea unor asemenea aparate, care costa in jur de 4.200 de euro bucata. Avem 34 de intersectii semaforizate in oras, dar macar 10 stabilizatoare daca reusim sa cumparam, tot ar fi ceva”, ne-a precizat Nicolae Nan, vicepresedintele sus-numitei comisii.
Daca traficul rutier a devenit, cum spuneam, un adevarat cosmar pentru ploiesteni – care ajung, uneori, mai repede pe jos la serviciu decat cu masina personala – aceasta este si consecinta cresterii numarului cladirilor destinate spatiilor de birouri (vezi imaginea de fata), sediilor de firme sau depozitelor de materiale de constructii – care nu au prevazute, majoritatea, si parcari proprii. Explicatia data de primarul Andrei Volosevici a fost urmatoarea: „Initial, Legea 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul nu prevedea o astfel de obligatie. Abia dupa modificarea survenita in 2008, legea impune proprietarilor acestor cladiri amenajarea unor spatii proprii de parcare, in functie de numarul angajatilor, al etajelor ori al birourilor, ceea ce se si stipuleaza in autorizatiile de construire”. Vicepresedintele Nicolae Nan are, insa, o alta parere: „Toate PUD-urile (plan urbanistic de detaliu) trec si pe la comisia noastra, ocazie cu care ii atentionam pe investitori cu privire la acest aspect, al parcarilor proprii. Initial, raportul era de 1 loc de parcare/apartament sau birou al noii cladiri, dar nicaieri nu este stipulata cifra exacta. Necazul e, insa, altul. Noua ni se prezinta o anume documentatie, in care investitorul spune ca va construi o cladire de birouri pentru ca, ulterior, sa aflam ca a schimbat destinatia constructiei in… hotel. Atunci, beleaua e si mai mare si asta se intampla pentru ca legea este permisiva”(Nicolae Nan).
A nu se intelege, din cele relatate pana acum, ca doar in centrul orasului traficul auto este sufocant. La fel stau lucrurile, de pilda, in zona Garii de Sud sau a celei de Vest. Parcarile respective sunt intesate de masinile celor care fac naveta cu trenul. In toate statele civilizate, in astfel de zone sunt amenajate parcometre (montarea de mobilier stradal adecvat), in care soferii isi pot parca masinile doar in baza procurarii unor tichete, eliberate de primarie. Tichetele se posteaza pe bordul masinii, astfel incat cel care asigura paza parcometrului sa stie exact cand proprietarul trebuie sa revina pentru a-si ridica masinia. In cazul in care intarzie peste „sfertul academic”, acesta se trezeste cu roata blocata, iar pentru a i se debloca, va trebui sa achite, in prealabil, o amenda. Consiliului Local i s-a propus, de mai mult timp, amenajarea in zonele mentionate a unor astfel de parcometre, dar solutia a ramas in faza de… studiu.
Dupa cum s-a putut observa din aceasta ancheta, nu putine sunt problemele cu care se confrunta orasul resedinta de judet, legate de insuficienta parcarilor si calvarul circulatiei bara la bara. Tocmai de aceea, in finalul documentarii noastre, l-am intrebat pe primarul Andrei Volosevici daca se mai poate face ceva pentru fluidizarea traficului auto. Raspunsul acestuia – in editia de maine a ziarului.
Dumitru CONSTANTIN
