Sub un tapsan situat vizavi de hotelul Furnica, marcat printr-un discret turnulet de piatra, se afla cel mai vechi bazin de apa de pe Valea Prahovei. Construit in 1895, pentru aprovizionarea castelului Peles, a Manastirii Sinaia si a putinelor case care existau la vremea aceea in aceasta parte a orasului, bazinul este considerat de specialisti o capodopera. In stare perfecta si astazi, functionand, in mare parte, cu conductele de fonta originare, in prezent, bazinul furnizeaza apa pentru cartierele Cumpatu, Furnica, Mihail Kogalniceanu si pentru reteaua hoteliera din Sinaia.
Daca rolul de stocare i-a devenit, in timp, nesemnificativ – capacitatea sa fiind relativ mica fata de numarul consumatorilor, in continua crestere – cealalta functie inca si-o indeplineste cu brio. Aceea de rupere a presiunii. Apa care se pravaleste, prin aductiuni, de la Calea Codrului si de la Cravata Rosie, isi pierde in incaperile sale forta nestavilita cu care vine din amonte. Molcoma si imblanzita, e eliberata apoi mai departe, catre cartierele din aval.
„Bolta e o bijuterie”
In cele doua camere ale bazinului Furnica se coboara in rapel. Cel putin, asta e solutia pentru cei care n-au incredere in trainicia scarilor de fier, ale caror trepte pornesc de la suprafata si sfarsesc pe fundul incaperilor subterane, zece metri mai jos. Peretii bazinului sunt perfect netezi, rotunjindu-se in apropierea plafonului, unde formeaza o cupola de-o simetrie fara cusur.
„Priviti ce bolta s-a putut face acum mai bine de 100 de ani! Este o bijuterie. Cand am intrat prima oara aici, nu mi-a venit sa cred”, se lasa uluit Nae Iosifescu, seful sucursalei din Sinaia a Hidro Prahova.
„Principala calitate a bazinului este viabilitatea. Are 113 ani si arata ca nou. Ma uitam si nu-mi venea sa cred ca, acum 113 ani, s-a putut realiza o asemenea constructie. Bolta e o frumusete. Nu stiu cum au facut-o, ce liant au folosit si nici cine a facut-o. Cert e ca este de pe vremea lui Carol I”, continua Iosifescu, plimbandu-se printre grinzile de catedrala gotica ale bazinului. Groase de-o jumatate de metru, dispuse la distante egale, ele sunt „picioarele” pe care se sprijina movilita de peste drum de hotelul Furnica. La lumina lanternei, pot fi scrutate conductele montate in colturile bazinului. Poarta stantele de-acum doua secole „Liege 1895!… Este o reductie de la 300 de mm la 200 de mm, din fonta ductila”, pipaie seful de sucursala literele in relief ale tevilor.
Sala vanelor si ghidul Casarog
In incaperea vanelor, acolo unde se afla robinetele tuturor conductelor care vin si pleaca din bazinul Furnica, se-ajunge coborand o scara in culbec – adapostita de turnuletul care se semeteste la exterior – zidita din acelasi beton fin, modelat cu migala, care tuteleaza toate cotloanele acestui edificiu. De la baza scarii spiralate, un tunel de-un metru si jumatate inaltime te poarta pana la un luminator care permite deslusirea fiecarei tevi. „Asta vine de la Cravata Rosie, asta de la Calea Codrului. Asta e scurgerea, astea doua sunt de distributie, spre Cumpatu, Mihail Kogalniceanu…”, le numeste pe fiecare in parte Nae Iosifescu. O conducta groasa, din fonta, cu ambele capete libere, zace de-a lungul tunelului subteran.
„E de rezerva!, explica Ion Casarog, unul dintre angajatii Hidro Prahova care pazesc bazinul. Cei care au construit aceste incaperi, acum 113 ani, au lasat-o aici special. In caz ca s-o sparge vreo teava, s-o avem pe asta de schimb. S-au gandit foarte bine! E foarte greu sa introduci o conducta de dimensiunile astea in acest subsol. Dar stiti care e culmea? Ca n-a fost nevoie pana acum de ea. Toate tevile sunt intregi!”.
Casarog se simte ca pestele in apa in galeriile salii vanelor. Intuieste care sunt unghiurile ideale ale fotografiilor cu care ar trebui garnisit un reportaj de gazeta, cum trebuie pozitionata lumina si, ca un ghid avant la lettre, scoate in evidenta cele mai inedite detalii ale subteranelor.
Pe cale de a deveni muzeu
Bazinul Furnica e foarte aproape sa devina muzeu. „Am discutat cu primarul si a fost de acord sa facem un by-pass, pentru a-l ocoli si a-l face vizitabil. Turistii care vor dori sa-l vada vor avea aceasta posibilitate, platind la Primarie o suma de bani”, isi deconspira Nae Iosifescu planurile. Gratie tehnicii din zilele noastre, functia pe care bazinul inca o mai indeplineste, cea de rupere a presiunii, poate sa fie preluata de niste regulatoare de presiune.
N-ar fi vorba de o decizie irevocabila. In cazuri de forta majora, bazinul ar putea fi reintrodus in circuitul alimentarii cu apa. O dezinfectie, o baie zdravana cu clor, apoi inca una, apoi doua sau mai multe clatiri vor distruge germenii adusi pe talpile vizitatorilor, indiferent de cat de multi ar fi acestia – garanteaza seful sucursalei Hidro Prahova Sinaia.
Ionut STANESCU
