Cunoscuta emblema a Fa-bricii de Hartie din Busteni – ursul care impinge un sul urias de hartie – va cadea definitiv in desuetudine. Societatea care detine activele fostei Fabrici de Hartie este pe punctul de a-si reorienta activitatea catre producerea de energie electrica, dezvoltand o serie de cinci microhidrocentrale, amplasate in cartierul Ferastrau si pe locul Fabricatiei nr. 2.
„Asa cum toata lumea stie, fabricarea hartiei nu a mai putut fi continuata, din cauza costurilor energiei electrice si ale gazelor, care crescusera in ritm exponential. In afara de aceasta, fabrica noastra mai avea un mare dezavantaj fata de competitori. Nefiind produ-catoare de celuloza, trebuia sa cumpere materie prima de la Braila, Somes Dej sau din import. Furnizorii de celuloza erau, la randul lor, producatori de hartie si aveau grija sa puna la celuloza un asemenea pret astfel incat cheltuielile noastre de poductie sa fie peste ale lor”, ne-a declarat Leonard Butnariu, directorul societatii care detine fosta Fabrica de Hartie.
Potrivit acestuia, din octombrie 2005, cand productia de hartie a fost sistata, societa-tea a functionat prestand ser-vicii cu utilajele, inchiriindu-si spatiile si asigurand o parte din resursele de apa potabila ale orasului.
„Tinand cont ca reluarea procesului de fabricatie a hartiei era putin probabila, s-au cautat mai multe cai de a incepe o alta activitate. Fabrica are o traditie care porneste inca din 1905 in privinta producerii energiei electrice folosind caderile de apa. Intreprinzatorii de la acea vreme au fost nevoiti sa-si asigure utilitatile si au construit captari si aductiuni care sa transporte apa la agregate care sa produca energie sau care sa asigure forta motrice pentru miscarea primelor instalatii”, a explicat Butnariu.
In prima faza, se intentio-neaza construirea a doua microhidrocentrale, alimentate cu apa de la captarile Valea Spumoasa, Caraiman, Urlatoa-rea Mare, Urlatoarea Mica, Valea Comorilor 1 si Valea Comorilor 2. Cea dintai microhidrocentrala ar trebui sa fie pusa in functiune la sfarsitul lunii aprilie 2009, ea urmand sa produca aproximativ 3.000 de MW pe an – costurile achizitionarii agregatului, ale modernizarii captarilor si aductiunilor ridicandu-se la 1,03 milioane de euro. Potrivit directorului Butnariu, suma este asigurata exclusiv din banii societatii, pentru celelalte patru microhidrocentrale, managementul societatii luand in calcul si accesarea fondurilor structurale. Termenul de reabli-tare a retelei de aductiuni (7,5 km) si a captarilor pentru ali-mentarea primei microhidro-centrale este 24 octombrie a.c.
A doua microhidrocentrala ar trebui amplasata in aval de prima, preluand apa de la aceasta, si, conform studiului de fezabilitate, producand 1.800 – 2.000 de MW pe an.
A treia microhidrocentrala va folosi apa de la captarile Caraiman si Denes, situate pe malul Jepilor, a patra va utiliza apa din raul Prahova, iar a cincia – apa din captarile amplasate pe paraul Zamora.
Ionut STANESCU
