Procesomania n-o fi ea principala boala a societatii romanesti, insa a devenit problema instantelor. Si, nu in cele din urma, a partilor citate in proces: parat, martori etc. Procesomania – boala constatata de catre multi dintre psihologi ca facand parte din categoria afectiunilor psihice. Ea se manifesta la persoana care isi face un scop in viata din a chema in fata instantei oameni nevinovati. Sau, in cazurile fericite, pentru ca l-a injurat soferul pe trecerea de pietoni. Cine poate fi etichetat drept procesoman ? Cel pe care il vezi, daca nu intr-o zi, la doua zile pe holurile judecatoriilor, Tribunalului, Curtii de Apel. Daca nu este parte in cauza – reclamant, bineinteles – se holbeaza la afisier, sa vada lista cu sedinte. Ba, chiar intra in sala, spre a vedea cum decurge procesul. Si, pare hilar sau nu, dar isi mai insuseste cate ceva din notiunile dreptului. Ca nu invata sa mai stea si pe-acasa, ca-i vremea calduroasa sau, dupa anotimp, geroasa, este o problema careia ar trebui sa-i dea de leac … psihologii.
O comuna data in judecata
Dupa subtitlu, ai zice ca a fost data primaria, ca entitate administrativa. Dupa actiunea intentata, nu. Au fost, in calitate de parati, nominal, aproape jumatate dintre locuitorii unei asezari. Desigur, intrebarea este cum de i-a stiut ? A batut din poarta in poarta, ca la recensamant ? Nu, ci a luat adresele din cartea de telefon !
Daca este reclamantul om cu „toti boii acasa”, cum se spune in popor, nu mai este de competenta instantei sa judece, ci a psihologilor.
Fapt este ca, in virtutea liberului acces la justitie, orice persoana poate introduce o actiune atunci cand i s-a incalcat un drept. Reversul: exercitarea cu rea-credinta a dreptului, atat pe latura civila, cat si penala sau comerciala. La judecatoria din Ploiesti, de exemplu, au existat petenti care au solicitat tragerea la raspundere a vecinului deoarece cainele ultimului i-a alergat gaina. La Curtea de Apel, cineva a dorit… canonizarea sotilor Ceausescu. „La primirea cererii, nu se poate constata temeinicia actiunii, decat in cazurile flagrante. Pe cale de consecinta, doar in instanta, atunci cand sunt audiate partile vatamate (in cauzele penale) si prin procedura publicitatii, oralitatii si contradictorialitatii (specifice cauzelor civile), magistratii pot constata daca exista sau nu abuz de drept”, ne-a precizat vicepresedintele Tribunalului Prahova – Alina Anton. De regula, aceste persoane – cele care fac abuz de drept – vor sa induca o stare de temere paratului, sa-l puna pe drumuri, sa-l sicaneze.
Sanctiuni
Desigur, daca se constata ca a existat rea-credinta la momentul sesizarii instantei, poate fi aplicata amenda judiciara. Bani care se fac venit la stat. Apoi, partea vatamata – fostul parat – poate solicita, la randu-i despagubiri pe motiv ca a fost prejudiciat. Ce-i drept, in materie penala, amenzile sunt ceva mai drastice: de la 500 la 5000 de lei.
Ce este insa hilar, dar asa a considerat legiuitorul: procesomanul, dupa ce face dovada achitarii amenzii judiciare are, din nou, dreptul de a se adresa instantei. Si cheama in judecata Guvernul, Parlamentul, postul national de televiziune, Ministerul de Interne si, desigur, Presedintia. Exista vreo reglementare legala prin care celui care a comis un abuz de drept o data, de doua ori, de noua ori, sa-i fie interzis dreptul la petitionare? „Nu, nu exista asa ceva, fiindca s-ar restrange ceea ce numeam mai sus, dreptul la liberul acces in justitie. Din pacate, nu doar la noi, in Romania, se intampla astfel de lucruri, ci si in alte tari. Cunosc, de exemplu, un caz, in care cineva a chemat in judecata chiar… Curtea Europeana a Drepturilor Omului” (vicepre-sedinte Alina Anton).
Perspectiva
“Speram si noi la o modificare a dispozitiilor procedurale, dispozitii care sa restrictioneze astfel de actiuni. Inasprirea pedepselor, cred ca este calea cea mai eficace. De exemplu, actualele amenzi judiciare nu au mai fost modificate din anul 2000″, ne-a mai specificat vicepresedintele Tribunalului Prahova.
Justitia tampon ar fi o alta cale de a opri toti neavenitii sa calce pragul instantelor. Inainte de 1990, functionau asa numitele Comisii de judecata. In unele tari din Uniunea Europeana, cum ar fi Franta, astfel de instante inca exista. La noi, desigur, sunt considerate ramasite comuniste. La nivelul unor astfel de comisii ar putea fi judecate asa-numitele crime de mahala (injuraturi intre vecini, o lovire, un furt etc). S-ar realiza un act de dreptate la nivelul microclimatului social unde s-au petrecut faptele. Filtrarea unor astfel de cazuri ar diminua serios numarul proceselor la nivel de instanta.
***
Asadar, unul a chemat in judecata o comuna. Altul, chiar pe Dumnezeu. Cineva doreste canonizarea sotilor Ceausescu. Timp pierdut, bani cheltuiti, „parati ” chemati in judecata fiindca asa i se nazare procesomanului. Cauze serioase, care treneaza fiindca exista persoane care isi fac un scop in viata din plimbatul prin sala de judecata.
Procesomania – boala care afecteaza activitatea instantelor si a celor chemati, nevinovati, pe holurile tribunalelor. Procesomania – boala care dauneaza societatii. Mai mult sau mai putin decat tutunul…
(F.T.)
