In sfanta Evanghelie citim, adeseori, despre doua feluri de boli, trupesti si sufletesti pe care Domnul nostru Iisus Hristos le-a tamaduit cu puterea sa dumnezeiasca. In fiinta noastra omeneasca salasluiesc, ca doi copii in pantecele aceleiasi mame trupul si sufletul. Pe cat de mare este bucuria cand acestia doi sunt sanatosi pe atat de mare este durerea cand unul dintre ei este bolnav, cand intalnim oameni infirmi sufleteste sau trupeste.
Dar Sf.Evanghelie ne arata foarte lamurit, acum, o alta infirmitate mai grea si mai apasatoare decat neputinta noastra trupeasca. Ea ne infatiseaza fatarnicia fariseilor izvorata din invidie si din viclesug, si care i-a orbit sufleteste si nu i-a lasat sa vada binele cel mare pe care Domnul nostru Iisus Hristos l-a facut femeii celei bolnave.
Dupa cum infirmul de ochi nu vede lumina soarelui si nu o recunoaste, tot asa omul fatarnic nu vede si nu recunoaste deloc binele, adevarul si dreptatea din jurul lui, ci cauta mereu sa carteasca, sa le judece si sa le intunece cu viclesugul si rautatea din inima lui. Fatarnicia este o boala sufleteasca. Ea este o infirmitate morala, o orbire spirituala. Fatarnicul una gandeste, alta vorbeste si alta face. El nu are inima curata si faptele lui, chiar atunci cand par bune, sunt calauzite de ganduri viclene. El cauta sa apara in fata oamenilor ca fiind bun, bland, cinstit si credincios, dar faptele lui sunt rele. Este omul cuprins de o mare mandrie. El se socoteste mai bun, mai drept, mai destept, mai credincios decat cei din jurul lui si aceasta il pune in situatia de a nu fi sincer, de a se minti pe sine si pe altii. Pentru aceasta este bine sa invatam din Sf.Evanghelie sa ne ingrijim de sanatatea trupului si a sufletului nostru. Sa traim mereu in buna chibzuinta, in pace unii cu altii, in omenie, in dragoste de Dumnezeu si de oameni, in facere de bine si intrajutorare, caci asa ne vom putea bucura si de darurile cele ceresti aduse noua de Fiul lui Dumnezeu in veci de veci, Amin.
Pr. Stefan Al. SAVULESCU
