Credem ca nu exageram deloc daca afirmam asertoric ca atat criticii literari, cat si istoricii literari, toti fara exceptii, citesc doar partial cartile pe care le prezinta, le recenzeaza sau le comenteaza. Si mai grav este faptul ca, fiind prea grabiti si, implicit, superficiali, nici titlurile unor carti nu le citeaza cu acuratete. Vom ilustra aprecierea din urma cu titlul uneia dintre cartile lui Panait Istrati, pe care niciun critic literar si niciun istoric literar dintre cei pe care-i cunoastem, nu l-au reprodus cu exactitudine. Este vorba despre volumul memorialistic „Spovedanie pentru invinsi”, care este citat in aceste variante false: „Spovedania unui invins”, „Spovedanii pentru invinsi”, „Spovedanie pentru invins”, „Spovedanie a unui invins”.
Primul titlu gresit, dintre cele patru, pe care tocmai le citaram, este atat de des folosit, incat unul dintre criticii literari care au prezentat in varii publicatii, memorialul „Marturisirea unui neinvins”, scris de subsemnatul, a denumit aceasta carte „Spovedania unui neinvins”. Insa se cuvine, indeosebi, ca, macar, pe un istoric si critic literar cunoscut sa-l citam in ceea ce priveste titlul fals, pe care l-a dat cartii lui Panait Istrati, la care ne referim:
„Faimoasa carte <> de Panait Istrati a aparut in urma unei dezamagitoare calatorii de << explorare>> a comunismului real, facuta de celebrul scriitor”.
Mai mult, unii critici literari citeaza gresit si patronimul Istrati scriind „Istrate”. Asadar, nu degeaba am titrat (=intitulat) acest articol cu termenii sintagmatici duri „Superficialitate crasa”.
Pentru ca toti cititorii sa stie despre ce este vorba in cartea „Spovedanie pentru invinsi” se cuvine sa o prezentam in cateva cuvinte, relevand ideea ei esentiala”.
Autorul acestei carti, Panait Istrati (1884-1935), scriitor francez de origine romana, a fost, in tinerete, socialist. Chiar mai mult, triumful revolutiei bolsevice si, mai ales, laudele necontenite aduse regimului sovietic de presa comunista din Franta il umplu de fericire si-l determina sa spuna despre sine ca va deveni bolsevic. Isi propune, in aceasta calitate, sa viziteze U.R.S.S. si daca propriii ochi vor vedea, la fata locului, ca tot ce citise despre Marea Uniune Sovietica este adevarat, atunci nu va mai avea alta dorinta decat sa fie cetatean sovietic si sa traiasca pentru totdeauna in prima tara comunista.
Mihai Stere DERDENA

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR