Iulie nu a inceput doar cu scumpirile, ci si cu vesti bune pentru una dintre instantele prahovene. Astfel, in Monitorul Oficial din 1 iulie 2008 exista Hotararea 669, prin care se stipuleaza „darea in administrarea Ministerului Justitiei, pentru Judecatoria Mizil, a unui imobil proprietate publica a statului”.
Fapt este ca, la momentul actual, instanta din Mizil fiinteaza intr-o cladire veche, datand din 1922. Sau din 1912, depinde din ce parte iti sunt furnizate informatiile. Pana la urma, ce mai conteaza plus/minus 10 ani, ca doar nu este spor pentru savarsirea unei infractiuni ! Revenind la cladirea in sine, aceasta va trece in administrarea MJ, nu in proprietatea acestuia. Pe cale de consecinta, se asteapta imbunatatiri serioase pentru motive temeinice: „Nu avem birouri pentru judecatori, incinta pentru arestatii preventiv este vai de ea si stau de-a valma, minori si majori”. Or, daca un judecator din cadrul acelei instante caineaza prezumtivii infractori, apai inseamna ca situatia e grava. Sigur, in tinerete, imobilul a fost mandru si falnic. Ai zice chiar ca ti-ar fi fost drag sa introduci o actiune acolo, ba, chiar sa fii parat (sic !) Nu-i gaseai niciun „viciu ascuns”. Si, ca o ironie, acolo a functionat Tribunalul local, sau cam asa ceva. Oricum, se infaptuia si-n vremea respectiva, cand zona nu era declarata defavorizata, dreptatea. Nu erau, cu siguranta, atatea dosare in asteptare sau lichidate. Or, acum, in anul de gratie 2008, arhiva este ca si o magazie (exagerarea ne apartine). La grupurile sanitare, nu mai facem referire. Se infaptuieste actul de justitie corect ? Paradoxal, da. Adica cei patru magistrati, cu tot gradul lor de incarcare, fac fata litigiilor pentru un petic de tarla de la Jugureni.
Acum, daca tot a intrat in administrarea MJ, se impune reparatia capitala, luandu-se ca model…
Judecatoria din Valeni
In cladirea ridicata la anul 1920, pana in toamna lui 2007 a subzistat judecatoria de la poale de munte. S-au facut studii de fezabilitate, si-au dat cu parerea expertii si, cu autoritate de lucru (ne)judecat, au zis: „O renovam !”. Intampinarea a venit din partea cuiva avizat, de-acolo, din sistem: „Parerea mea a fost, inca din anul 2004, ca nu prea mai au ce consolida. Nu este cazul a se cheltui timp si bani, fiindca, aceasta cladire poate fi pastrata, eventual, ca muzeu, dar in niciun caz reconstruita”. Si, cum nu este trecuta pe lista monumentelor istorice, probabil ca intre timp s-a si intrat cu buldozerul (macar la figurat) nu mai avem cunostinta, fiindca declaratiile le-am consemnat la inceputul anului si, in afara de bordurare si lucrari efectuate pentru astuparea/destuparea gurilor de canalizare nu credem ca s-a intamplat ceva major, la nivel imobiliar. Cu exceptia, desigur, a mutarii instantei in sediul unei noi cladiri, unde justitiabilii se simt mai in largul lor, daca se poate face vorbire despre asa ceva, cand trebuie sa aduci probe sau sa te reprezinte avocatul, care, ce coincidenta !, taman cand vrei sa-ti asigure defensiva, el pledeaza la bara altui tribunal. Oricum, noul sediu al instantei din Valeni pare sa fie invidiat de catre alti judecatori din doua motive: 1) ca-i sediu adecvat, ceea ce numai Petrom are parte si 2) la infaptuirea actului de justitie s-au mai adaugat cativa judecatori, ceea ce inseamna un grad de incarcare de 40-50 dosare per magistrat. E rezonabil, pentru ce se intampla prin alte locuri, este foarte putin in comparatie cu…
Judecatoria din Urlati
Chiar daca am mai pomenit despre ea, epopeea acesteia nu s-a prescris. La vremea respectiva – an 2007 – scriam ca este instanta unde nu a fost condamnat nimeni. Nu ca s-ar fi aplicat vreo lege mai blanda, cum e precizat in literatura de specialitate, sau superblanda, cum isi mai trag unii expresia, ci, pentru simplul fapt ca este prinsa doar scriptic in acte. Practic, este doar o cladire, pe care ar trebui sa fie scris „Judecatoria Urlati”, dar sigla nu este. Si, dupa toate probabilitatile, nici ca va fi. Acum, la opt ani de cand a fost prinsa in acte, nici gand a se misca vreun dosar pe-acolo sau macar un sobolan, cum se dusese vorba ca se petrec lucrurile pe la Judecatoria din Campina. Rozatoarele dintr-al doilea municipiu al judetului se pare ca au fost expulzate gratie unei actiuni de evacuare, pusa in executare de oamenii deratizarii. Revenind la Urlati: trecut-au anii, microbuzele privatizatilor, masinile mai mult sau mai putin sofisticate prin urbe, dar sa miste vreo roba pe-acolo, pas ! Si, ar fi chiar culmea ca acum, cand este vacanta judecatoreasca, sa se puna pe rol vreun dosar. Partea buna a lucrurilor de acolo, de la „instanta” din Urlati: nu exista nicio cerere in privinta sporului pentru solicitare neuropsihica, sa aiba CSM-ul ce comunica pe site…
Judecatoria Sinaia
In principu, este o vorba din popor, care zice: „Fereasca Dumnezeu sa mergi prin sala pasilor pierduti!”. Pe cale de consecinta, nu am vazut cum se prezinta, dar turistii spun ca este super pe dinafara, iar reclamantul si respectiv, intimatul, ar avea, la randu-le, numai cuvinte de apreciere in sine pentru calitatea salii in care se judeca, dar astepta pronuntarea hotararii definitive si irevocabile, fara drept de atac… Si, apropo; cum de n-o fi spunand unul care nu moare, ci inviaza cu dreptatea in brate, in urma unui sondaj, ca are incredere in Justitia din Romania ? Si, in treacat fie intrebat : cum s-or fi facand sondajele astea, in care se spune ca romanul are tot mai putina incredere in actul justitiei ? Ii asteapta baietii de la INSOMAR, Gallup sau ProDemocratia pe la usi, sa-i chestioneze ? Hai sa fim seriosi ! Antepronuntandu-ne, asadar, sa zicem ca instanta unde, teoretic, ar putea reclama si Regele Mihai alta tarla de padure, sa-si faca odata ocol privat in Prahova, ca nu avem niciunul, deci locul unde ar putea cere niscaiva jnepeni, ar fi tot la Sinaia. Sigur, i-ar creste ratingul judecatoriei, dar, cum nu-i televiziune, nu este cazul de asa ceva.
***
Despre Judecatoria din Ploiesti nu-i mare lucru a fi scris. A, ca de un an nu are presedintie stabila nu-i treaba presei decat sa constate, iar a CSM-ului sa vina cu justificari: „Este instanta dezagreabila, in sensul ca multi magistrati sunt navetisti si prefera sa nu se inhame la o activitate care incumba atributiuni mai mult administrative. Pe de alta parte, judecatorii prefera sa-si faca meseria, nu act de manageriat” (citat din memorie, pe care il credem, ca vine de la CSM, nu din capul nostru).
***
Asadar, in Monitorul Oficial din 1 iulie, instanta din Mizil a fost trecuta in proprietatea publica a statului. Ceea ce s-a scris mai sus a fost un scurt raport de judet. Se asteapta, zilele acestea, cu infrigurare, ocuparea posturilor de vicepresedinte la Campina si Tribunalul Prahova, in urma concursurilor organizate de catre CSM prin intermediul Institutului National al Magistraturii. Ploiestiul, ca de obicei, mai sta in interimat, ca de-a trecut un an, mai pot trece si alte sase luni…
Fl.TANASESCU

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentLA INCHIDEREA EDITIEI
Articolul următorEUROPAREREA MEA