– interviu cu Gheorghe Nastasia, director coordonator al RA-APPS Sinaia
Invins in alegerile pentru functia de presedinte al Consiliului Judetean Prahova, Gheorghe Nastasia isi continua activitatea la conducerea sucursalei RA-APPS din Sinaia. Esecul sau l-a lasat in ofsaid si pe consilierul personal al primarului Vlad Oprea, Stefan Vlaicu. Acesta fusese adus la RA-APPS Sinaia cu doar o luna inainte de alegeri, pe un post nou infiintat, de „director comercial” – trambulina pentru fotoliul de director coordonator, in cazul in care Nastasia ar fi devenit presedinte al CJ Prahova. In prezent, vestile nu sunt tocmai proaste pentru Vlaicu: in toamna, secretarul general al PD-L Prahova ar putea candida pentru un post de deputat intr-unul dintre colegiile uninominale de pe Valea Prahovei… Dar asta e o alta discutie.

– Ce va mai face directorul comercial?
– Munceste. S-au stabilit sarcinile de serviciu, i-am creionat fisa postului, are un domeniu de responsabilitate.
– Cat este salariul dv, ca sa stim la ce lefuri ravneau Vlaicu si Badaran (n.n. – un pretendent mai vechi la aceeasi functie, in prezent viceprimar al Sinaii) ?
– Undeva la 5.000 de lei.
– Cat de tare e spatele dumneavoastra, daca Vlad Oprea, cu pilele lui atat de solide, n-a putut sa va schimbe?
– Eu n-am rezistat pe functia asta datorita „spatelui” pe care l-as avea, ci datorita rezultatelor pe care le-am avut pe aceasta linie. Am fost dintotdeauna un om de protocol, am lucrat in acest domeniu 20 de ani, am o vasta experienta in urma. Probabil ca „spatele” meu a fost experienta. Faptul ca am fost decorat de un sef al statului roman pentru aceasta activitate cred ca spune destul de multe. Presedintele Iliescu m-a decorat fara sa ma cunoasca, pentru ca primise foarte multe scrisori de multumire de la omologii dansului. Trebuie sa stiti ca majoritatea delegatiilor straine care vin la noi in tara trec si pe la Sinaia.
– A uitat cineva vreodata o camera de luat vederi sau un reportofon in dormitorul vreunui demnitar?
– Nu, am fi gasit-o repede… Dar stati putin, probabil ca aveti o viziune gresita. Eu n-am avut niciodata un razboi cu Vlad Oprea. Chiar am avut o colaborare buna cu primarul Oprea.
– N-ati auzit ca-si dorea functia dv pentru un om de-al lui?
– Probabil ca, in conceptia sa de presedinte al unei organizatii de partid, o fi vrut, dar functia aceasta n-a fost niciodata pe lista unor functii de deconcentrate.
– Cate unitati are in administrare RA-APPS Sinaia?
– Sucursala RA-APPS Sinaia are o arie de raspandire care cuprinde judetele Prahova, Brasov si Covasna. Activitatea e impartita in doua directii: activitate de protocol si reprezentare si activitate economica. Cea de-a doua o sustine pe cea dintai. Unitatile comerciale din Prahova sunt hotelurile Mara, Economat si Furnica, si alte cateva unitati de alimentatie publica: Cabana Vanatoreasca, terasa de la tunuri. In judetul Covasna, avem complexul balnear Bradul din orasul statiune Covasna. Unitatile de protocol sunt complexul Foisor, din Sinaia, un complex de trei vile in Predeal, o vila la Timisul de Jos si inca una in judetul Covasna.
– Era vorba ca hotelul Mara sa fie vandut.
– Niciodata. Numai zvonistica. Hotelul Mara a fost entitate privata la inceputurile sale. A fost construit cu bani de la Bancorex si inchis de AVAB pentru ca avea datorii mari la stat. S-au organizat trei licitatii internationale si nu s-a reusit vanzarea lui. Ultima a fost organizata in 2002, pretul de vanzare cerut pentru hotel fiind de 8 milioane de euro. Un an si jumatate, unitatea a stat in conservare, degradandu-se destul de mult. Dupa un an si jumatate, nu mai voia nimeni sa-l ia. Ne-a fost dat noua, prin Hotarare de Guvern. Bunurile si alte mijloacele fixe de care aveam nevoie le-am cumparat de la societatea lichidatoare. L-am repus pe picioare si l-am redat in folosinta in decembrie 2003 iar la ora actuala este unul dintre cele mai bune hoteluri din Sinaia.
– Ce grad de ocupare are hotelul Mara pe an?
– In jur de 45 -55 la suta. E un prag foarte bun pentru un hotel precum Mara, deza-vantajat de amplasamentul sau, departe de centrul orasului. Nu trebuie sa uitam ca, initial, hotelul Mara a esuat in zona privata. A functionat sase ani in sistem privat si n-a reusit sa castige cat i-ar fi fost necesar sa-nceapa sa-si plateasca creditele sau sa se dezvolte. Asta in ciuda faptului ca, la data la care a fost dat in folosinta, a avut o pozitie foarte buna fata de concurenta. Ganditi-va ca Mara a aparut in 1996, cand Sinaia n-avea niciun hotel de acest rang. Hotelurile din Sinaia erau inca nemodernizate, neaduse la un standard european. La vremea lui, Mara a fost chiar unul dintre cele mai bune hoteluri din Romania… Cu toate astea, managementul de-atunci a esuat sa-l faca profitabil. Noi functionam cu hotelul Mara din 2003. Intre timp, concurenta a crescut enorm: in Sinaia, au aparut foarte multe spatii de cazare, cu grad de confort foarte ridicat, asezate in centrul orasului, si reusim sa avem profit. Daca nu am atrage turismul de afaceri, nu cred ca am reusi sa trecem pragul de rentabilitate. Urmare a felului in care a fost conceput, Mara este un hotel foarte costisitor. Intretinerea lui ne costa 5 miliarde de lei vechi pe luna.
– Din cei 45 la suta – gradul de ocupare a hotelului – cat reprezinta turisti veniti la conferinte?
– Circa 95 la suta. Sunt foarte putini turisti individuali care se cazeaza la Mara, aceasta in ciuda faptului ca preturile sunt mai mici decat cele practicate de unitatile turistice din centrul Sinaii.
– Mara arata bine, Economatul si Furnica nu prea.
– Aici avem un handicap. Zona din jurul Pelesului este revendicata. Suntem in litigiu cu Casa Regala si, pana acum, n-am putut face niciun fel de investitie in Economat sau in Furnica. In momentul de fata, am reusit sa facem un pas inainte. A fost comandata o expertiza a lucrarilor facute de statul roman in perioada 1948-2006, astfel incat vom putea stabili o valoare si vom incerca sa inchidem litigiul cu Casa Regala intr-un fel sau altul, pana la sfarsitul anului.
– Gradul de ocupare la Economat si la Furnica ?
– La Economat este aproape cat cel de la Mara. Hotelul Furnica e in conservare de trei luni incoace, pentru ca ne-aducea pierderi lunare de 1 miliard de lei vechi. Nefacand nicio investitiei si concurenta fiind foarte mare, nu mai aveam deloc clienti. Pana la stabilirea unui statut juridic care sa ne permita sa facem investitii, l-am inchis.
– Ce profit inregistreaza unitatile comerciale ale RA-APPS Sinaia?
– Nu pot sa va spun o cifra de profit. Unitatile comerciale sustin unitatile de reprezentare si protocol. Tot ce produce, de exemplu, hotelul Mara intra in bugetul societatii si din bugetul societatii intretinem toate cladirile de protocol.
– Si cand trageti linie?
– Iesim pe profit. Ca sa va dau un exemplu despre ce inseamna aceste cheltuieli, va pot spune ca factura lunara de utilitati la palatul Foisor este de aproape 2 miliarde de lei vechi. Daca n-ar exista unitatile comerciale, acesti bani ar trebui platiti de la bugetul stat.
– Cu cativa ani in urma, curtea Foisorului era deschisa pentru toata lumea. Acum este inchisa.
– Palatul Foisor a avut intotdeauna circuit inchis. Cateva luni, curtea palatului a avut un circuit deschis, pentru ca, in acea perioada, Foisorul nu a avut o desemnare oficiala de cladire pentru protocolul de stat. Din 1995, cand a intrat in patrimoniul caselor de oaspeti, este inchis intr-o zona militarizata.
– Cei care nu vor avea niciodata bani sa-si cumpere un loc in Parlament cum ar putea vizita Foisorul?
– Eu cred ca in Parlament nu trebuie sa-ti cumperi locul, ci trebuie sa-l dobandesti prin vot… Cel putin, asa ar trebui sa fie… Foisorul nu poate fi vizitat ca muzeu. E o zona securizata, este un patrimoniu care se foloseste, nu e pregatit pentru a fi vizitat, nu exista trasee de vizitare. Totusi, in afara delegatiilor oficiale ale statului, in Foisor se mai desfasoara si activitati care n-au nicio legatura cu statul. Sunt diverse fundatii sau societati care organizeaza aici anumite evenimente de cultura sau de medicina.
– Cate conferinte de felul asta aveti pe an?
– Destul de multe. Recent, am avut congresul de chirurgie maxilo-faciala. Congresul s-a desfasurat in alt loc, dar doua dintre evenimente au fost organizate la Foisor. La asemenea manifestari participa tot felul de somitati din lume, nu numai romani.
Ionut STANESCU