Principalul avantaj al aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, este, dupa cum sustin specialistii in domeniu, posibilitatea de a accesa fonduri europene. Se vorbeste mai putin despre contributia financiara a Romaniei in calitate de membru al UE, care nu este deloc de neglijat, ci mai mult despre banii europeni care ar putea salva infrastructura localitatilor din tara. Bani pentru care insa trebuie intocmite proiecte, studii si analize de piata, trebuie obtinute semnaturi peste semnaturi, la care se adauga multele drumuri la agentiile regionale unde se depun proiectele in vederea evaluarii acestora. In ceea ce priveste judetul Prahova, fondurile structurale care sunt disponibile din 2007 incoace nu au ajuns inca in judet. Dupa cum am aflat de la Gheorghe Rizea, directorul Directiei de Integrare Europeana din cadrul Consiliului Judetean Prahova, exista mai multe proiecte, in derulare, pentru a accesa banii europeni disponibili pe diferite domenii de activitate. Astfel, la inceptul lunii iunie a.c., a fost depus un proiect pentru reabilitarea drumului judetean 101 G care face legatura intre localitatile Tatarani – Brazi – Tinosu – Sirna – Crivatu – pana la limita cu judetul Dambovita. Conform studiului de fezabilitate realizat, proiectul este evaluat la 10 milioane de euro. De asemenea, si orasul Mizil a depus un proiect pentru modernizarea drumurilor locale, care este estimat in jurul valorii de 3 milioane de euro. Cele doua proiecte sunt in curs de evaluare la Agentia de Dezvoltare Regionala Sud – Muntenia. Tot in vederea accesarii de fonduri structurale se intentioneaza depunerea unui proiect pentru extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judetul Prahova, in valoare de aproximativ 120 milioane de euro.
Insa, pana la accesarea fondurilor structurale – care, cu siguranta, va mai dura ceva vreme, in judet se deruleaza, inca proiecte din fondurile de preaderare. Astfel, in acest moment , sunt in curs de executie 12 proiecte pe programul Sapard. Dintre acestea, opt reprezinta lucrari de modernizari de drumuri comunale in localitatile Adunati, Provita de Jos, Provita de Sus, Sotrile, Carbunesti, Gherghita, Surani si Stefesti; celelalte patru proiecte vizand extinderea si imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa in Baba Ana, Poiana Campina, Valea Doftanei si Bucov, in ultimul caz fiind vorba despre extinderea retelei de canalizare plus amenajarea unei statii de epurare. In ceea ce priveste drumurile comunale, termenul de realizare este pana la sfarsitul anului in curs, cea mai in urma cu lucrarile fiind localitatea Provita de Jos, din cauza faptului ca licitatia pentru atribuirea lucrarilor a fost organizata de doua ori. Celelalte investitii pe fondurile Sapard urmeaza sa fie terminate pana in august, respectiv septembrie a.c. Valoarea totala a proiectelor este de peste 10 milioane de euro. Tot cu fonduri de preaderare – Phare de data aceasta – au fost reabilitate si doua unitati de invatamant din Provita de Jos si Plopeni, care fusesera avariate in urma inundatiilor de acum cativa ani, lucrarile urmand sa fie gata in luna septembrie, odata cu inceperea noului an scolar. Cu fonduri Phare se va reabilita si podul de la Nedelea, peste raul Prahova, distrus in urma inundatiilor de acum doi ani. Podul este nefunctio-nal in prezent, iar pentru repararea acestuia exista fonduri in valoare de 860.000 de euro. Momentan, pentru aceasta investitie este in curs de adjudecare licitatia privind realizarea lucrarilor. Cu fonduri Phare urmeaza sa fie inlocuita si conducta de apa dintre Baltesti si Urlati, care va duce, ulterior, la eliminarea pierderilor din retea, care acum sunt evaluate la 60% – din apa livrata catre populatie. Tot din bani europeni – fonduri de preaderare – sunt in curs de derulare si doua proiecte in domeniul gestiunii deseurilor, mai exact: un sistem complex de colectare si transport a deseurilor – la Draganesti – proiect care include si o statie de transfer, iar la Carbunesti – un sistem de colectare selectiva si transport – la Carbunesti. De mentionat ca, avand in vedere ca toate contractele derulate din fonduri de preaderare au fost incheiate intre ministerele de resort si firmele care au castigat licitatiile de executie a lucrarilor, unele dintre termenele prevazute pentru finalizarea investitiilor au fost depasite, autoritatile locale neputand sa intervina in niciun fel pentru a-i trage la raspundere pe construc-tori. Situatia se va schimba, dupa cum am aflat de la interlocutorul nostru, in cazul fondurilor structu-rale, cand contractele vor fi sem-nate de catre beneficiarii lucrarilor, adica sefii autoritatilor locale.
Camelia NASTASE
