Din cauza configuratiei geografice, in orasul Breaza exista – ca, de altfel, in multe alte localitati prahovene – diverse zone expuse la riscuri naturale. Inainte de a detalia, facem precizarea ca, potrivit legii, riscurile naturale sunt considerate a fi „zonele inundabile (prin revarsari ale cursurilor de apa si scurgeri de torenti), alunecarile de teren, terenurile mlastinoase, eroziunile, avalansele de zapada, dizlocarile de stanci”. Tot potrivit legii, zonele expuse riscurilor naturale trebuie, obligatoriu, inscrise in Regulamentul local de urbanism al fiecarei localitati, cu atat mai mult in cazul in care, in zonele cu pricina exista si constructii industriale sau civile.
Revenind la Breaza, doua sunt, conform specialistilor, cartierele expuse riscurilor naturale: Valea Tarsei si Podul Vadului. In 2005, asa dupa cum rezulta din procesul-verbal semnat de reprezentantii Primariei si cei ai Inspectoratului Judetean in Constructii Prahova, au fost afectate de calamitatile naturale 21 de case aflate in cartierele amintite. De precizat ca toate aceste locuinte au fost construite cu mai mult de 30 de ani in urma. Dupa cum ne-a confirmat ex-primarul George Maracineanu, pentru evitarea repetarii unor astfel de evenimente nedorite, concomitent cu luarea masurilor de punere in siguranta a locuintelor amintite, s-a interzis eliberarea autorizatiilor de contruire pe albiile majore ale cursurilor de apa. Cu catva timp in urma, insa, urmare a unei adrese a Prefecturii Prahova – in care se dispunea igienizarea malurilor si a albiilor cursurilor de apa, in scopul evitarii unor posibile noi alunecari de teren in zona, din cauza inundatiilor – reprezentantii Primariei Breaza au inspectat toate cursurile de apa din intravilanul localitatii, podurile si podetele, precum si subtraversarile rutiere si de cale ferata. Au fost stabilite masuri concrete pentru ecologizarea si decolmatarea zonelor in discutie, de catre angajatii serviciului de gospodarire a orasului. In acelasi timp, agentii politiei comunitare i-au atentionat pe administratorii firmelor, cat si pe cetateni, ca obturarea sau blocarea sub orice forma, precum si scoaterea din functiune in orice mod, a constructiilor, a instalatiilor de descarcare a apelor pluviale mari se sanctioneaza cu amenda intre 75.000 si 80.000 de lei. Totodata, pentru prevenirea depozitarii necontrolate de deseuri de orice natura, de catre cetatenii Cartierului Podul Corbului, s-a hotarat amplasarea a doua containere menajere in punctele din Str. Mesteacanului si Str. Plopilor.
Desigur, nimeni nu poate pune la indoiala oportunitatea masurilor amintite. Potrivit specialistilor insa, consecintele unor eventuale calamitati naturale ar fi fost mult diminuate daca, asa cum exista in tarile dezvoltate, marile centre urbane din Romania ar dispune de harti antiinundatie (care prezinta, cu mare precizie, cartografierea zonelor inundabile). Chiar daca nu peste tot, astfel de harti exista, numai ca ele au o vechime de peste 30 de ani. Deci nu mai corespund realitatii. Cu toate ca actualizarea lor costa foarte multi bani, Guvernul n-ar trebui sa mai taraganeze alocarea acestor fonduri, caci nimic nu-i mai de pret, pana la urma, decat salvarea miilor de vieti omenesti.
D. CONSTANTIN
