Elevii care se uita in gol, in clasa, sunt cei mai destepti
Elevii care se uita in gol, in timp ce se afla in sala de curs, sunt cei mai destepti din grup, desi in mod traditional profesorii ii califica drept visatori si le spun mereu ca trebuie sa fie atenti, potrivit unui recent studiu.
De fapt, copiii au rezultate mai bune la scoala daca se uita in anumite puncte din spatiul salii de curs sau pe fereastra in loc sa se concentreze permanent la profesor, potrivit studiului realizat de cercetatorii de la Universitatea din Stirling. In ciuda aparentelor, acestia, de fapt, se concentreaza asupra muncii lor sau incearca sa invete ceva nou, spun autorii acestui studiu. Cercetatorii le recomanda profesorilor sa verifice daca elevii se uita suficient de des prin spatiu, semn ca isi consolideaza informatiile primite.
La studiu au participat peste 230 de copii, cu varste intre 5 si 18 ani. Cei calificati drept “visatori” au obtinut rezultate mai bune la teste, fapt care sugereaza ca elevii care se uita des in anumite puncte din spatiu in timpul lectiei acumuleaza mai bine informatiile decat cei care fac acest lucru mai rar. De exemplu, tinerii cu varste intre 4 si 6 ani aveau mai degraba tendinta de a evita sa-si priveasca interlocutorul in ochi daca aveau de efectuat o sarcina dificila sau noua, dar se uitau mai putin in gol daca sarcina era realizata impreuna cu o persoana familiara. Pentru copiii mai mari, refuzul de a privi interlocutorul in ochi era mai degraba asociat cu complexitatea sarcinii decat cu familiaritatea persoanei care il testa.
Studiul sugereaza faptul ca elevii isi feresc privirea atunci cand incearca sa efectueze o sarcina dificila sau noua, a indicat profesorul Gwyneth Doherty-Sneddon, autorul lucrarii.
Cercetatorii spun ca refuzul de a privi profesorul in ochi poate fi “un semn pozitiv” si ca elevii care practica acest lucru sunt, de fapt, cei care achizitioneaza cele mai multe informatii.
Cercetatorii cred ca atentia copiilor este distrasa in momentul in care creierul este ocupat cu interpretarea indiciilor vizuale oferite de profesor.
Specialistii cred ca studiul poate ajuta profesorii sa inteleaga starea mintala a copiilor cu autism, deficit de atentie (ADHD) sau cu sindromul Williams (persoane hipersociabile si care utilizeaza in exces contactul vizual). Descoperirea cercetatorilor britanici promite sa ofere noi informatii despre functionarea sociala si mintala a acestor grupuri.
Rolul jucat in timpul scolii are impact asupra carierei
Rolul jucat in timpul scolii – ciudatul clasei, atletul, majoreta, preferatul profesorului, clovnul sau elevul eminent – poate influenta semnificativ alegerea carierei, potrivit unui studiu realizat in Statele Unite. 39% dintre cei 6.000 de angajati care au participat la acest sondaj au spus ca experientele din timpul scolii au avut impact asupra carierei lor.
Elevii calificati drept ciudati, cu obsesii pentru tehnica, jocuri etc., si-au ales slujbe in domeniul ingineriei sau al vanzarilor. Atletii tind sa lucreze in industria transportului, in timp ce majoretele, care prezinta mai degraba probabilitatea de a ajunge pana la nivelul de vicepresedinte, sunt atrase de asigurari sau turism. Majoretele ajung sa atinga al doilea mare nivel de satisfactie oferita de cariera, dupa cei care au fost preferatii profesorului, cu 76%.
“Sunt persoane entuziaste si puternic motivante. Stiu sa-i impulsioneze pe ceilalti sa intre intr-un proiect. Poti vedea cum entuziasmul si motivarea se pot traduce intr-un rol unde ai in grija un mare departament”, a indicat Jennifer Grasx, care a efectuat studiul.
Fosti membri ai consiliilor de studenti au prezentat mai multe probabilitati de a ajunge directori sau administratori de firma, pe salarii mari. 12% dintre acestia au raportat un salariu de minim 100.000 de dolari pe an, in timp ce 50% au spus ca au un salariu anual de minim 50.000 de dolari. Insa acestia au raportat, de asemenea, si un nivel mare al insatisfactiei oferita de slujba. 41% dintre preferatii profesorilor au obtinut pozitii administrative, multe in constructii, banci sau in sectorul financiar. Desi 37% dintre acestia castigau mai putin de 35.000 de dolari anual, majoritatea au spus ca sunt fericiti cu slujba pe care o au. Aproape 60% dintre fostii membri ai unor societati studentesti au ales slujbe in servicii tehnice, multi in sectorul sanatatii publice, in timp ce fostii atleti au ales sectorul transporturilor.
7% dintre fostii atleti, ciudati sau clovni ai clasei au ajuns sa castige salarii cu sase cifre. 45% dintre fostii atleti au obtinut slujbe platite cu minim 50.000 de dolari anual. Peste 50% dintre acestia au raportat ca sunt multumiti de modul in care le evolueaza cariera.
Ciudatii si clovnii clasei au raportat cel mai inalt nivel de insatisfatie, cu 21% si, respectiv, 18%.
