Imaginea de toate zilele

Oglinzile au fost descoperite ca sa ne arate permanent, fiecaruia, cum aratam. Ne-a placut sa ne privim in oglinda pentru ca ne-a placut mai mult sau mai putin imaginea chipului nostru sau sa ne studiem propriile trasaturi. Ca de defecte…nimeni nu spune nimic, pentru ca nu le are! De fiecare data altii sunt mai urati, mai schimonositi, mai posomorati, mai spalaciti etc., etc. Imaginea de toate zilele ne intereseaza si, de aceea, acest obicei, aceasta obisnuinta s-a extins la nivelul intregii populatii, care a inceput sa fie privita global. Astfel, se vorbeste tot mai des si tot mai documentat despre imaginea unui popor, a unei tari, si chiar a planetei de-acum sau de peste nu stiu cate decenii sau secole, sau milenii!
Cum vremurile sunt schimbatoare, si imaginile se schimba, c-asa-i normal. Noi, romanii, de exemplu, am avut o imagine planetara in decembrie 1989, care s-a schimbat vertiginos imediat ce evenimentele de-atunci au inceput sa fie exploatate in interesul unora sau al altora ori in necunostinta de realitate. Neplacut a fost – si este in continuare – ca imaginea Romaniei greu capata acele sclipiri care sa arate lumii o anume normalitate, un anume firesc sau, de ce nu, atragator. Degeaba facem targuri de turism, degeaba participam la competitii turistice internationale, in zadar ne straduim sa atragem atentia cu ceea ce avem frumos, chiar neasemuit, ca imaginea ne este umbrita, patata, de tot felul de situatii. Nu voi face imprudenta sa readuc in discutie – si sa fac din tantar armasar – situatii petrecute in Italia in care „eroi” au fost romani. Pe-acolo, imaginea tarii noastre se doreste, probabil, sa fie intunecata pentru a se estompa, de fapt, culorile sumbre sub care defileaza, prin „cizma”, Mafia. Dar voi face vorbire despre cum vor unii sa ne tina in umbra cu tot felul de facaturi care ar reprezenta nuantele cele mai evidente ale imaginii actuale ale Romaniei. Dinspre Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord – observati ca nu am spus simplu, Anglia, din respect fata de toti insularii de-acolo – din ceata londoneza s-au ratacit niste nori care vor sa ne strice noua imaginea. Astfel, un post celebru de Radio-TV avertizeaza turistii straini ca trebuie sa procedeze intr-un anume fel daca vor sa plece teferi din tara noastra. Jurnalistii respectivi ii sfatuiesc pe cei care ar fi curiosi sa viziteze Romania ca „trebuie sa-si tina geanta in fata, sa se fereasca de caini si sa fie atenti la aparatele de taxare de pe taximetre”. Cei care au facut respectivul ghid de calatorie prin Romania au fost legati la ochi, sau pur si simplu rau intentionati. Nu spun ca in Capitala sau in marile orase turistice n-ar fi probleme de imagine, ca nu exista caini comunitari, taximetristi dornici sa ia pielea de pe client, sau manglitori de buzunare. Dar nu acestea fac imaginea noastra, a poporului si a tarii, pentru ca daca le dai o tuica, ii indopi cu carnati, tochitura, sau cu sarmale cu mamaliguta pe turisti – ori de pe unde vor veni – nu vor ramane cu alta imagine decat cu aceea despre atmosfera primitoare, darnica, apropiata, pasnica, crestina a unui popor. Si chiar daca, intamplator, vreun turist ar avea la el un asemenea ghid, inclusiv cu avertismentul ca „serviciile medicale romanesti nu dovedesc performanta in interventiile la muscaturile de caini”, un turist adevarat va sti ce imagine sa aleaga si sa-si pastreze in amintiri. Cainii, tiganii, handicapatii, saracia si cate si mai cate descoperite dupa revolutie nu inseamna imaginea Romaniei, ci doar situatii pe care un popor – uitat decenii la rand de Occident – se straduieste sa le treaca la…”a fost odata”. Iar imaginea cea de toate zilele pentru cel care ne calca fruntariile va fi, intotdeauna, cea perceputa la fata locului, nu din „prelucrari jurnalistice”.
LEON CHIRILA