Politica monetara este suficient de stricta pentru a reduce treptat inflatia, iar BNR nu ar trebui sa „exagereze” prin continuarea inaspririi conditiilor de creditare, a declarat guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, care nu a exclus insa posibilitatea majorarii dobanzii cheie la peste 10%.
Inflatia a devenit o problema economica esentiala pentru Romania, iar majorarea preturilor, alimentata in principal de cresterile costurilor cu salariile si ale alimentelor, a determinat BNR sa majoreze rata dobanzii de politica monetara de patru ori consecutiv, de la 7% la 9,5%.
Isarescu considera ca rata inflatiei ar putea sa scada incepand cu luna iulie sau august.
Rata anuala a inflatiei a ajuns in luna martie la 8,6%, nivelul maxim din ultimii doi ani.
Potrivit guvernatorului BNR, inflatia se va apropia la sfarsitul anului de intervalul de variatie tintit de banca centrala si se va situa, cel mai probabil, la 5,9% si 6%.
In cel mai recent raport asupra inflatiei, publicat la inceputul lunii februarie, BNR a revizuit in crestere, cu 1,6 puncte procentuale, prognoza de inflatie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%, si estimeaza pentru decembrie 2009 o inflatie anuala de 3,9%.
Prognoza pentru 2009 a fost revizuita in scadere de la 4,3%, insa cifra nu fusese publicata pana la acel moment.
Tinta BNR pentru 2008 este de 3,8% plus minus un punct procentual, iar pentru 2009 de 3,5%, plus-minus un punct procentual.
Isarescu a mai spus ca BNR este in continuare ingrijorata in legatura cu potentialele presiuni, in sensul aprecierii leului provocate de inasprirea conditiilor de creditare.
Acesta a aratat ca aprecierea brusca a leului ar putea conduce la majorarea deficitului de cont curent, amenintand astfel stabilitatea economica a Romaniei.
De asemenea, Isarescu a aratat ca prudenta bugetara reprezinta o provocare importanta pentru un nou guvern, care va fi format dupa alegerile din acest an.
Guvernatorul BNR a declarat ca este multumit de eforturile Guvernului de a rezista presiunilor exercitate pentru majorarea salariilor si a cheltuielilor sociale inainte de organizarea alegerilor, dar ca este „numai partial satisfacut” de progresul realizat in reducerea deficitului bugetar.
