* Reguli bisericesti * Superstitii
Postul Pastelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii, cum este numit in popor) este cel mai lung post din calendarul crestin-ortodox si dureaza sapte saptamani, adica 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive. Postul a inceput de ieri si va dura pana pe data de 26 aprilie, inclusiv. Pe 27 aprilie e Invierea Domnului.
Postul Pastelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii) este cel mai lung post din calendarul crestin-ortodox si a inceput ieri.
Postul alimentar – nu se consuma carne, oua si produse lactate – trebuie insotit de abstinenta sexuala, dar mai ales de o buna conduita morala. Traditia crestina spune ca prin post ne purificam trupeste, dar mai ales sufleteste pregatindu-ne astfel pentru Invierea Domnului Iisus Hristos. Zilele randuite pentru ajunare – abtinerea totala de la mancare si bautura – sunt, conform regulilor bisericesti, lunea si martea din prima saptamana a postului, iar in ultima saptamana a postului, numita si a Patimilor, se ajuneaza luni, marti, miercuri, vineri si sambata. In aceste zile se pot consuma, seara, doar paine si apa. In toata perioada postului sunt doua dezlegari la peste, pe 25 martie, de Buna Vestire si pe 20 aprilie, de Intrarea Domnului in Ierusalim (Florii). In Postul Pastelui sunt interzise cununiile religioase. Exista si o serie de superstitii si traditii legate de Postul Pastelui.
* “Lunea curata”. E prima luni din Post. Potrivit traditiei se spala temeinic cu lesie vasele in care s-a mancat “de dulce”, apoi se duc in pod. In Banat, aceasta zi se mai numeste Spolocanie. Barbati si flacai, cu o gluga lunga si fuste, avand pe fata masti ce reprezinta diferite animale, alearga de dimineata prin sat ca sa atinga femeile, barbatii si copiii cu batul. Cei care nu sunt atinsi se crede ca vor fi bolnavi tot anul.
* “Martea vaselor”. Este prima zi de marti din Postul Pastelui si inceputul Saptamanii Caii lui Santoader. La fel ca “lunea curata”, in Banat se spala vasele de dulce, denumite “slastuite”, in care apoi se pune tamaie si se afuma vitele si stupii pentru a avea rod bogat. Tot atunci se face apa din zapada netopita ramasa in batatura sau in gradini si se matura cu ea podeaua casei.
* “Joimarita“. Este un personaj intalnit doar in mitologia romaneasca. Numele ei deriva din Joi-Mari – ultima zi de joi din Postul Pastelui. E intruchipata sub forma unei vrajitoare hidoase si rele, puternica si care poarta cu ea un vatrai menit sa pedepseasca femeile care nu si-au terminat torsul si tesutul pana in Joia Mare. Joimarita este temuta si de barbatii lenesi, care nu si-au maturat curtea, nu au reparat gardul etc.
* “Vinerea seaca”. Este ultima vineri din Postul Pastelui, cunoscuta in popor si ca Vinerea Mare. Se tine post negru pentru “secarea” gusii si a bolilor de piele (obicei pastrat mai ales in Bucovina, Moldova si Transilvania). In aceasta zi este interdictie severa de lucru pentru femei, care nu au voie sa coasa, sa teasa, sa spele rufe sau sa toarca. Se fac bai purificatoare in vederea intampinarii Sambetei Invierii.
