Reclamanti: magistrati si personalul auxiliar de specialitate din cadrul judecatoriilor, al tribunalelor si al curtilor de apel. Obiect: plata drepturilor salariale solicitate, in cuantum de 50% din salariul de baza brut lunar, reprezentand spor de risc si suprasolicitare neuropsihica. Procedura: judecatorul, de la oricare instanta ar activa, reclama dreptul sus-amintit la Tribunal, a carui competenta este solicitarea litigiilor de munca. Recursul, daca solutia nu convine reclamantului, este solutionat la Curtea de Apel. Cine are competenta de a se pronunta in urma unei astfel de cai de atac, daca, de exemplu, un angajat al Curtii de Apel Ploiesti solicita dreptul ? O alta instanta, egala in grad cu aceasta (Galati, Pitesti etc).
Fapt este ca, dincolo de procedurile in sine, unele instante din tara au admis actiunile, dispunand plata acestor drepturi, in temeiul art. 47 din Legea 50/1996.
Altele, insa, au respins cererile, motivand ca acest drept nu mai subzista, odata cu promulgarea Ordonantei de Urgenta nr. 83, cand a fost abrogat expres articolul prin care magistratii au beneficiat de acest drept pana la 1 octombrie 2000.
Argumente pro
„Aceasta norma legala nu comporta risc de interpretare” sta scris in dispozitiile ordonantei din 2000. In acest sens, o parte din literatura de specialitate statueaza faptul ca ordonantele sunt acte ce contin norme cu putere de lege. De partea cealalta se situeaza instantele care au dat castig magistratilor, invocand faptul ca ordonantele – printre care si cea din 2000 – sunt acte juridice inferioare, prin care nu se poate abroga o dispozitie din legea ordinara (Legea 47 din 1996).
In continuarea sustinerii drepturilor de a se primi sporul de 50% se mai aduce ca argument faptul ca s-au incalcat prevederile din Conventia Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, deoarece masura adoptata prin ordonanta aduce atingere insasi existentei dreptului. Iar la data cand s-a stabilit acesta (1996), s-au avut in vedere conditiile in care magistratii isi desfasoara activitatea, caracterizate prin risc si suprasolicitare neuropsihica. In fine, noul act normativ din 2000 ar fi inlocuit prevederile legii salarizarii si alte drepturi ale magistratilor, fara a face trimitere si fara a dispune cu privire la acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica.
Contra
Cei care considera neintemeiata acordarea sporului de 50% sustin ca „acest drept a murit” prin intrarea in vigoare a normei legale de abrogare si nici macar nu mai exista numita speranta legitima de a fi reinviat. Pe mai departe, se argumenteaza faptul ca „sporul de risc si suprasolicitare decurge dintr-o dispozitie legala abrogata, care nu deriva dintr-o jurisprudenta constanta a instantelor nationale”.
Procurorul general cere o practica uniforma
„Imprejurarea ca persista conditiile de risc si suprasolicitare neuropsihica nu poate conduce la aplicarea unui text de lege abrogat, care sa acorde facilitati magistratilor”, se concluzioneaza in Recursul in interesul legii formulat de catre Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi. Pe cale de consecinta, aceasta cere presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie „interpretarea si aplicarea unitara a legii, in sensul ca magistratii si personalul auxiliar nu mai beneficiaza, incepand cu data de 1 octombrie 2000, de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica”.
***
Cat priveste magistratii care au castigat in instanta, ei nu vor beneficia de plata drepturilor revendicate decat prin ordin al ministrului Justitiei. Scriptic, raman cu sentinta favorabila si tot scriptic ramane si sporul de 50%.
Notiunea de risc si suprasolicitare neuropsihica este asimilata cu cea a personalului de la penitenciare, de exemplu, care ar avea o munca destul de grea in a pazi pe detinutii recalcitranti, recidivistii s.a.m.d. Cat priveste magistratii de pe raza Curtii de Apel Ploiesti, si o parte dintre acestia au reclamat respectivul spor. Daca le va fi acordat, faptic, „este o chestiune de vointa politica”, dupa cum ne-au declarat surse din cadrul instantelor prahovene.
(F.T.)
