„Dau si cu matura, incarc si pe masina”

Pe omul din imaginea alaturata l-am intalnit in fata Punctului de lucru Sectiei Comarnic al SC Salub, care are contract cu Primaria pentru servicii de salubrizare. Cum avea sa ne spuna chiar de la inceput, era „cel mai mare”, in acel moment, in unitatea cu pricina, seful fiind la Ploiesti, iar „fetele – pe sectoare, la incasari”. Si astfel am inceput un dialog cu Costica Botoaca – cum ne-a spus ca-l cheama – „cel mai mare” din salubritatea comarniceana.
– Sunteti ruda cu primarul?
– Nu, Doamne fereste! E doar o potrivire de nume.
– Cu ce va ocupati, concret, in unitate?
– Eu si alti doi suntem cu matura, la curatenia stradala. Avem sector de la Piata pana la Podul Batraioarei. Zilnic dam cu matura sau adunam gunoaiele, ca pe-aici trece toata lumea si nu-i frumos sa fie mizerie…
– Si cati kilometri faci zilnic?
– Pai or fi vreo 6 km, adica 12 dus-intors, la care mai pui si alti sase cati fac de-acasa pana la servici si inapoi. Iar daca fac ca astazi, sa mai incarc si pe masina, s-ar putea sa-mi dau kilometrajul peste cap!?!
– Pe masina nu sunt oameni permanenti?
– Ba da, dar mai are omul o invoire, un concediu, un necaz, si-atunci trecem noi, cei de la matura.
– Si cat incarcati intr-o masina?
– Pai harabaia este de 4,5 tone, dar nu poate sa incapa atata gunoi pentru ca nu are spatiu. Cand se umple, pleaca la rampa, la Banesti, si-apoi revine la incarcat…
– Si mergeti asa, pe unde vreti sau pe unde stiti ca sunt gunoaie?
– Nu, avem un grafic stabilit pentru ridicarea gunoiului din oras, pe care-l respectam; martea – in Ghiosesti, miercurea si sambata – in Vatra Sat si Poiana, joia – in Posada, sus, vinerea – pe Strada Scolii si tot asa…
– Oamenii pastreaza curatenia in oras?
– Unii da, altii nu. Multi arunca sacii langa pubele. De regula, astia sunt bucuresteni, dar nici pentru ai nostri nu bag mana-n foc.
– Cel putin comarnicenii platesc salubritatea?
– Platesc, mai ales firmele; ca oamenii pe la care nu putem ajunge cu masina nu au cum sa plateasca un lucru pe care nu-l au.
– Si pentru ca tot vorbim de bani, cam cat primiti pentru munca pe care o faceti la Salub?
– Putini bani, domnule! Iau numai 5 milioane pe luna si v-am spus cati kilometri calc cu piciorul; dar asta-i treaba. Poate, cu timpul, ne-or da mai mult!
Si l-am lasat pe Costica Botoaca, asteptand masina in fata „intreprinderii”, ca sa porneasca intr-o noua cursa pentru curatenia orasului.
Leon CHIRILA