Seful executivului local, Horia Tiseanu, si-a definitivat proiectul de buget local pentru anul 2008, abilitare ce-i revine in conformitate cu Legea administratiei publice locale. Bugetul de venituri si cheltuieli al celui de-al doilea municipiu prahovean este de circa 600 de miliarde de lei vechi. Zilele trecute, in cadrul unei conferinte de presa a formatiunii politice pe care o conduce, liderul pedelistilor locali a facut publice cele mai importante propuneri de investitii in folosul comunitatii pe care are de gand sa le promoveze. In intentiile sale, dezvoltarea si modernizarea municipiului trebuie sa primeze si in acest an, cu atat mai mult cu cat bugetul pentru investitii, de aproximativ 201 miliarde de lei vechi, este dublu fata de cel al anului 2007, cand se ridica doar la valoarea de 97 de miliarde ROL. In opinia primarului, “dezvoltarea localitatii este cheia actiunilor viitoare ale administratiei locale, si nu cheltuielile cu serviciile sociale, care, oricum, se asigura in conditii foarte bune, la nivelul Campinei. Bugetul orasului, asa cum l-am propus noi, este unul echilibrat, tinandu-se cont de necesitatile tuturor cartierelor, fara zone preferentiale”. In primul rand, Tiseanu a facut cunoscut ziaristilor ca doreste sa promoveze proiectele cu finantare din fonduri europene. Aici el a tinut sa aminteasca faptul ca nu toate proiectele cu finantare comunitara sunt aprobate si ca proiectul alimentarii cu apa in zona de nord a Campinei, care a fost respins, anul trecut, pentru “motive inventate” (lipsa unei stampile pe un document – n.n), va fi reintrodus de municipalitate.
Cel mai important proiect pe care Primaria il va promova in acest an este reabilitarea sistemelor de apa-canalizare-epurare, prin societatea comerciala Hidro Prahova SA, cea mai mare investitie a Campinei de dupa Revolutie, in valoare de peste 1000 de miliarde de lei vechi. Va continua reabilitarea parcului de pe Bulevardul Culturii, iar executivul va demara un al doilea proiect pentru zona respectiva, care sa vizeze cheltuieli declarate neeligibile in proiectul initial; de exemplu, modernizarea strazilor din jurul Parcului Culturii, a foisoarelor, a iluminatului public etc. O alta investitie importanta se va face pentru fluidizarea circulatiei in centrul orasului, primarul propunand, in acest sens, un proiect pentru realizarea accesului suprateran intre Bulevardul Dacia si DN1, prin intermediul unor bretele. Modernizarea zonei de agrement Fantana cu Ciresi este un alt proiect la care tine edilul-sef, existand un capitol in buget pentru modernizarea parcurilor din fonduri europene. Calificarea unor categorii defavorizate de cetateni pentru obtinerea unui loc de munca va putea fi si ea sustinuta cu bani europeni, fonduri cu care, de asemenea, se va reactualiza strategia de dezvoltare locala (fosta “Agenda locala 21”). Un alt proiect pe care il va promova primarul este cel referitor la “Centrul de zi pentru copii si tineri”, obiectiv avut in vedere de o fundatie careia i s-au dat in folosinta, la Casa Tineretului, cateva camere, spatiu ce s-a dovedit ulterior total insuficient pentru ONG-ul respectiv. Seful executivului campinean sustine, in total, opt mari proiecte europene, dar, in decursul anului, conducerea Primariei este pregatita sa promoveze si alte proiecte viabile, in masura in care vor aparea si alte ghiduri de finantare cu fonduri europene. Investitiile incepute, anul trecut, vor trebui finalizate in 2008, iar in aceasta categorie intra asfaltarea si modernizarea strazilor: Grindului, Podului, Privighetorii, Beius, Romanitei, Pacuri, Strada Noua, Caramidari. In acest an, va fi terminata si reabilitarea termica a Serei Primariei. Primarul Tiseanu spera ca bugetul pe care l-a construit sa obtina aprobarea Consiliului Local ori macar ca propunerile consilierilor municipali sa nu il modifice prea mult, din motive politicianiste, in sensul maririi pomenilor electorale in detrimentul capitolului de investitii.
Adrian BRAD
