Administratii locale incapabile de a sustine proiectele de investitii chiar si atunci cand banii dospesc in vistierii

Asa cum v-am anuntat la inceputul Acestei saptamani, ziarul nostru demareaza o campanie de presa legata de modul in care sunt cheltuite fondurile bugetare de catre autoritatile locale prahovene. Ne-am propus sa mergem pe urmele banilor: cine-i imparte si cum ii imparte, cum se pot cheltui si care sunt procedurile legale de atribuire a fondurilor catre constructori in vederea realizarii investitiilor. Si, nu in ultimul rand, vrem sa aflam daca, odata ce au avut banii pe mana, primarii au stiut sa-i si cheltuiasca. Pentru ca, lucru deja cunoscut, de cate ori prind ocazia, alesii se vaita in gura mare ca sunt nedreptatiti la alocarea fondurilor ori ca au fost lasati de izbeliste, fara niciun ban in conturile primariei. Realitatea, insa, a demonstrat ca, dincolo de aceasta vesnica jelanie, de cele mai multe ori ies la suprafata proasta organizare, taraganarea pregatirii documentatiilor si a proiectelor investitiilor, pentru ca, in final, o parte dintre primarii sa piarda banii alocati.
Cu ce se umple „cosul” bugetului
Conform prevederilor legale, veniturile bugetare locale se constituie din mai multe surse: a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte si venituri ori cote defalcate din impozitul pe venit; b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; c) subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete; d) donatii si sponsorizari.
Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective, se efectueaza in concordanta cu atributiile ce le revin autoritatilor administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatii locale respective.
Cine si ce imparte
Anul trecut, odata cu modificarea Codului fiscal, s-a schimbat, total, si modul de impartire a fondurilor de la bugetul de stat. Institutia abilitata in alocarea acestor bani a fost si este, inclusiv in 2008, Directia Generala a Finantelor Publice Prahova. Astfel, li s-a luat din mana conducerilor administratiilor judetene cutitul impartirii fondurilor, inclusiv majorarea lor (nu mai vorbim pe criteriul apartenentei politice) ori de cate ori cate un primar dadea fuguta la Ploiesti, plangandu-se ca a ramas fara bani. Prin semnatura directorului executiv al finantelor publice, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si a cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale se face in baza unei formule, criteriile de alocare, pentru fiecare localitate, fiind in functie de numarul populatiei si suprafata unitatilor administrativ-teritoriale. Din acest an, insa, dupa cum v-am mai informat, la alocarea cotelor s-a luat in calcul si modul in care, in ultimul an fiscal, primariile au reusit sau nu au reusit sa colecteze veniturile proprii. Astfel, deja, o serie dintre primarii au putut vedea ca fondurile alocate au fost diminuate in conformitate cu gradul de necolectare a veniturilor proprii la bugetul local.
In ceea ce priveste fondurile alocate administratiilor locale, o comparatie cu 2007 face dovada ca, anul acesta, cotele vor fi ceva mai mari. Concret: sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judetelor: 2007 – 43.643,00 mii lei ; 2008 – 61.589,00 mii lei; din care, pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului si a centrelor de asistenta sociala a persoanelor cu handicap – 2007 (17.194,00 mii lei), 2008 (36.237,00 mii lei). Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor – 2007: 275.971,00 mii lei; 2008: 317.297,00 mii lei, din care – pentru finantarea cheltuielilor de personal din institutiile de invatamant preuniversitar de stat – 230.549,00 mii lei (in 2007) si 262.656,00 mii lei (in 2008). Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru drumurile judetene si comunale – 25.942,00 mii lei in 2007; 14.049,00 mii lei – in 2008. Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale – 85.948,00 mii lei in 2007, 48.180,00 mii lei, in 2008.
Anul a trecut, un miliard de lei vechi a ramas necheltuit
Odata ce au fost opriti din drum ca sa bata pe la usile administratiei judetene pentru alocarea fondurilor, era si firesc ca multora dintre primari sa nu le fie pe plac noua varianta prin care DGFP Prahova imparte cotele de la bugetul de stat. Din vara anului trecut pana spre toamna, unii dintre alesii locali au format un adevarat cor al jelaniei, pe teme de mult timp stiute: fie ca n-au bani pentru salariile personalului, pentru plata iluminatului public, ori a telefonului de la sediul primariei, fie pentru ajutoarele sociale etc. O situatie incheiata la sfarsitul anului trecut, demonteaza, insa, imaginea descrisa de primari. Concret, pe data de 31 decembrie 2007, la nivel de judet a fost inregistrat un excedent de 103.061 mii lei. Bani care au ramas … necheltuiti. Desigur, se poate spune ca suma nu este foarte mare. Insa, dat fiind faptul ca multi alesi s-au plans ca n-au mai avut in conturi nici macar un leu, corect si normal ar fi fost ca sa cheltuiasca pana la ultimul sfant, banii ce le-au fost alocati. Concret, la nivelul municipiilor excedentul a fost de 33.719 mii lei (Ploiestiul a ramas in cont, la sfarsitul lui 2007, cu 29.096 mii lei, iar Campina – cu restul); in cazul oraselor – 15.454 mii lei, al comunelor – 45.114 mii lei. Chiar si comuna Salcia figureaza ca a ramas in cont cu 65 mii lei, cam cat plata unei facturi la telefon. Mentionam asta, intrucat, anul trecut, primarul ne-a declarat ca, din cauza faptului ca nu mai existau fonduri la bugetul local, a fost nevoit sa achite factura la telefonul primariei din… buzunarul propriu (?!).
Singurele localitati in care totalul veniturilor a fost egal cu cel a cheltuielilor, adica au iesit din 2007 pe zero, sunt: Chiojdeanca, Lapos, Posesti, Sangeru, pe minus iesind, in schimb, Breaza, Busteni, Plopeni, Colceag, Gorgota, Secaria.
In editia de maine, va vom prezenta cateva cazuri in care administratiilor locale li s-au retras banii alocati pentru ca nu au intocmit, la timp, documentatiile.
N.DUMITRESCU