In satele romanesti mai ales, in Ajunul Anului Nou, tinerii merg cu „Plugul”, iar copiii cu „Plugusorul”. Obiceiul isi are radacinile in vremuri stravechi, precrestine, atunci cand oamenii faceau urari pentru fertilitatea pamantului si belsugul gospodariei. Tinerii pocnesc din bice ca sa alunge anul vechi si isi acompaniaza cantecul cu clinchete de clopotei si sunete infundate de buhai si talangi.
Tot in Ajunul Anului Nou, se scobesc 12 cepe sau jumatati de ceapa si se pune cate o lingura de sare in fiecare dintre ele. Fiecare ceapa reprezinta o luna a anului. In functie de lichidul strans, pe 1 ianuarie se interpreteaza care dintre lunile anului vor fi ploioase si care secetoase. Prin extensie, se considera ca primele vor fi imbelsugate, iar cele din urma mai sarace. Inca dupa miezul noptii de Anul Nou, copiii isi incep colindatul cu sorcova. Oamenii cred ca daca sunt sorcoviti vor fi sanatosi si le va merge bine in anul ce-a inceput. In noaptea dintre ani, fetele nemaritate incearca sa-si ghiceasca soarta, daca anul urmator le va aduce sau nu petitori. Pentru asta pun cenusa intr-un pahar cu apa si arunca inauntru o verigheta. Din formele care se ivesc in interiorul cercului, fetele afla daca isi vor intalni sau nu sortitii in acel an. De asemenea, in unele parti se practica si ghicitul in oglinda. Fata se aseaza pe intuneric in fata unei oglinzi, intre doua lumanari, sperand ca in luciul oglinzii sa se iveasca chipul celui sortit.
In noaptea dintre ani se pune pe masa, cu fata in jos, o sita. Cate gauri are sita, atatea bucurii vei avea anul viitor.
Tot in noaptea de 1 ianuarie oamenii obisnuiesc sa sparga sticle, ca sa se sparga ghinioanele.
l In unele parti din Elvetia si Austria, localnicii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfantul Silvestru. In anul 314, oamenii au crezut ca Papa, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare care va scapa si va distruge lumea in anul 1000. Pentru ca acest lucru nu s-a intamplat, toti au fost fericiti, dar in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume neobisnuite.
l In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. O mancare traditionala este „vassilopitta”, o prajitura in care este pusa o moneda de argint sau de aur. Cine gaseste moneda va avea noroc in anul respectiv.
l In Scotia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care aduce un dar.
l Un obicei spaniol de Anul Nou este sa mananci 12 struguri la miezul noptii, pentru a avea 12 luni fericite in anul care vine.
l Hindusii nu sarbatoresc noul an in acelasi timp sau in acelasi fel. In Bengalul de Vest, oamenii se impodobesc cu flori, pe care le coloreaza in rosu, roz, violet sau alb. Femeile poarta haine galbene, culoarea primaverii. In sudul Indiei, mamele pun mancare, flori si daruri intr-o cutie speciala, pentru copii. In dimineata Anului Nou, copiii trebuie sa tina ochii inchisi, pana cand sunt condusi de mana la cutia cu daruri.
l In India Centrala, steagurile portocalii impodobesc toate cladirile in ziua de Anul Nou. In provincia Gujarat, vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfarsitul lunii octombrie, in acelasi timp cu cu festivalul Diwali, cand pe acoperisuri se pun mici opaite cu ulei, aprinse.
l Anul Noul chinezesc este celebrat intre 17 ianuarie si 19 februarie, cand este Luna Noua, Yuan Tan. El este sarbatorit de chinezii din intreaga lume prin procesiuni pe strada, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred ca spiritele rele sunt peste tot in acea perioada, asa ca aprind artificii pentru a le indeparta. Uneori, ei isi sigileaza ferestrele si usile cu hartie, pentru a nu lasa spiritele malefice sa patrunda in casa.
l Pentru japonezi, Anul Nou/”Oshogatsu” este una dintre cele mai importante sarbatori si un simbol al innoirii. In decembrie sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasa in urma problemele si grijile anului pe cale sa se incheie si se pregatesc pentru un nou inceput. Neintelegerile si animozitatile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul noptii, templele budiste bat gongul de 108 ori, ca simbol al incercarii de a scapa de 108 tipuri de slabiciuni umane. Pe 1 ianuarie, copiii primesc „otoshidamas” – mici cadouri cu bani inauntru.
