• interviu cu directorul Scolii „George Enescu” din Sinaia
Profesor de limba romana, Marian Ovidiu (foto) este directorul Scolii „George Enescu”, din 1991. Dupa ce, luna trecuta, a implinit 25 de ani de cand preda in aceasta unitate de invatamant, in octombrie, profesorul aniverseaza 50 de ani de viata.
– Domnule profesor, cu ce trebuie sa ramana un elev de la orele de limba si literatura romana?
– Profesorul de romana este un privilegiat; in el stau atat inceputurile, cat si deschiderile. Elevul va ramane nu doar cu stiinta de a descoperi literatura, dar si cu bucuria de a-i trai sensurile.
– Ce influenta a avut sistemul comentariilor literare asupra perceptiei elevilor despre literatura?
– Din fericire, comentariile literare au disparut nu doar ca practica, dar si ca mod de a concepe abordarea textului literar. O noua conceptie didactica le ofera elevilor instrumentele pentru a descoperi ce si cum transmite textul literar.
– Ce vrea scoala sa faca din om ? Stie cineva?
– Adevaratii pedagogi stiu foarte bine care este misiunea scolii. Restul este o problema de implicare, de atitudine, de har, de constiinta si, mai presus, de iubire.
– Ce e de preferat ? Un invatamant traditional, dar osificat, sau unul modern, dar, uneori, experimentalist si cu rezultate aleatorii?
– Intrebarea dvs. este caracteristica acelora care se afla in afara sistemului educational. Sistemul de invatamant actual este intr-o continua tranzitie: o structura imanent conservatoare, supusa unor presiuni uriase si departe de a avea recunoasterea meritata a unei societati la fel de supuse tranzitiei. In Romania, nu regulile lipsesc, ci consecventa aplicarii lor. De aici, porneste, din pacate, totul; inclusiv, sau in primul rand, invatamantul.
– Scoala scoala sau scoala vietii? Cum ii convingeti pe elevi s-o prefere pe cea dintai?
– Fara indoiala, scoala in sens superior traditional, chiar daca prezentele cele mai explozive mediatic induc ideea ca nu ai nevoie de multa scoala pentru a reusi. Un tanar trebuie sa stie carte; este fundamental. De discutat ar fi asupra modalitatilor de a primi informatia si de a o gestiona eficient si moral mai departe.
– Chiulul elevilor – o nota proasta pentru profesor sau o nota proasta pentru invatamant?
– Fie si la o rapida privire, veti constata ca la profesorii adevarati, nascuti din vocatie si din pasiune, orele inseamna nu doar prezenta, dar si implicare pentru elevi. Cred ca acestia se confrunta mult mai putin cu absenta elevilor… Independent de vocatia profesorilor, are si chiulul farmecul sau uneori…
– Dupa atatia ani petrecuti in scoala, cum comentati versurile lui Bacovia “Liceu, – cimitir / Al tineretii mele – / Pedanti profesori / Si examene grele… / Si azi ma-nfiori / Liceu, – cimitir /Al tineretii mele!”?
– Cum altfel decat ca, in spatele aparentei funeste, se ascunde o mare si de neostoit nostalgie! Roland Barthes spunea inspirat ca „profesorii sunt buni conducatori de amintire”. Si ce poate fi mai seducator si mai reconfortant pentru un om matur, decat sa se intoarca intr-un timp sigur, acela al tineretii ingaduitoare?
Ionut STANESCU
