Piatra cubica pica greu in relatiile primar – consilieri
Pe ordinea de zi a ultimei sedinte a Consiliului Local din Breaza s-a aflat si valorificarea pietrei cubice rezultata dupa modernizarea serpentinelor de la Belia, locul cuburilor din granit fiind luat de asfalt. Toata cantitatea de piatra cubica rezultata a fost depozitata pe o strada foarte circulata – aflata in „inima” platoului orasului, la cativa zeci de metri de bulevardul principal. Practic, este un fel de munte mai mic (foto) care strajuieste, cum spuneam, strada si este, in acelasi timp, martor atat la intrecerile sportive care se desfasoara pe stadion, cat si la promenada brezenilor prin Parcul „Constantin Brancoveanu”!
Si pentru ca imaginea este suficient de inestetica pentru un oras-statiune – asa cum se emit pretentiile in Breaza – administratia locala a gasit de cuviinta ca respectivul material (de altfel foarte cautat) sa fie vandut, pur si simplu. Dar nu intotdeauna ceea ce se gandeste se si infaptuieste. Consilierii brezeni, dupa ce au intors problema si pe o parte, si pe cealalta, au admis ca piatra cubica – atat de fidela, decenii de-a randul, circulatiei pe serpentinele Beliei – ar trebui sa ramana in oras si sa se astearna, tot ca paviment, pe alte strazi. In ceea ce-l priveste, primarul George Maracineanu are alta opinie: „Consilierii locali nu au aprobat vanzarea pietrei cubice, ceea ce, dupa parerea mea, este o greseala. Afirmatia se bazeaza pe faptul ca ofertele pe care le aveam pentru pavarea strazilor si a aleilor din oras cu piatra cubica impun preturi pe care, cel putin in aceasta perioada, nu ni le putem permite. Se solicita, astfel, 800.000 de lei vechi pentru metrul patrat, cu obligatia noastra de a pregati «patul» pentru dispunerea pietrei cubice, sau 1,8 – 2 milioane de lei pentru efectuarea pavarii cu toate materialele constructorului. Iar aceste tarife sunt extrem de mari pentru bugetul nostru actual.
Este foarte adevarat ca, in timp, sumele respective ar avea acoperire, granitul fiind recunoscut pentru rezistenta sa la intemperii si uzuri mecanice. Dar, cum spuneam, la ora actuala nu avem posibilitati financiare pentru a ne putea permite pavarea cu piatra cubica a strazilor, mai ales ca nu am avut nicio rectificare de buget pentru a mai imbunatati soarta vistieriei orasului. Ba, mai mult, am transferat sume de bani din trimestrul IV in trimestrul al treilea – fireste, in baza unor hotarari ale Consiliului Local – ca sa ne putem achita datoriile curente”.
In aceste conditii, cand unii vor sa… calce piatra cubica in picioare, iar altii sa o vanda, credem ca imaginea alaturata va mai persista pe tabloul general al orasului. Deocamdata, ea a picat, la fel de greu – ca o piatra la stomac – in relatiile dintre executivul si legislativul localitatii.
Leon CHIRILA
