Perioada de la inceputul anilor 1990. Totul a inceput cu intrebarea/rugaminte:”Domnu’, domnu’, ne duceti si pe noi pana la gara ? Va platim !” Si, pana la urma, de ce nu. Care ar fi fost motivul pentru care, un posesor de masina, Dacie sa spunem, in anii de-atunci nu ar fi dorit sa mai scoata un ban in plus? Odata ajuns la destinatie, alta solicitare: „Vreau sa ajung si eu pana la… ” S-a invartit roata, a iesit banul si, logic, s-a nascut intrebarea: „De ce nu as practica meseria asta, de taximetrist?” Raspunsul, afirmativ, si l-au dat multi, dupa perioada disponibilizarilor din fostele intreprinderi, care se numea restructurare. Si, cum pe-atunci nu exista sistemul platilor compensatorii, alternativa a fost, pentru unii dintre ei, taximetria.
Contradictiile neantagoniste = libera concurenta
Fluturatul cheilor in fata celui care cobora din tren. Intrebarea suierata la urechile potentialului client:”Aveti nevoie de o masina ?” De cele mai multe ori, se raspundea cu da. Era perioada in care circula pe strazile Ploiestiului fostul Getax, pana in Revolutie. Dupa aceasta, desi nu exista cadrul legal, breasla taximetristilor de astazi a luat-o inaintea actelor normative. O mica rivalitate intre ei, cei mai vechi, de dinainte de Revolutie si „noua generatie” s-a infiripat, ramanand numai in stadiul de amenintari. Pe de alta parte, cum stationarea in statiile IJTL-ului de-atunci ( RATP-ul de azi) incurca destul de mult circulatia masinilor cu burduf, exista loc atat de raca dar si de amenzi primite de la politie. Pretul de la clienti ? La mica intelegere. Nu erau aparate de taxat si nici parcari speciale pentru masini. Primele revendicari: „Dati-ne locuri speciale, unde sa putem stationa, dar nu in spatele pietelor, unde nu ne poate gasi clientul!”
Un fel de psihologi
Dupa cinci ani de batut soselele pe cont propriu, in 1995 a luat fiinta prima firma de taximetrie. S-au fixat tarifele „unice”, au fost stabilite regulile. Dispeceratul functiona asa cum se intampla in orice domeniu, mai greu. Telefonia mobila nu exista. Era atunci un risc ? „Da, fiindca nu puteai sti cu cine ai de-a face. Se urcau diverse persoane la tine in masina, si iti spuneau sa le duci la o anumita adresa. Acolo aveai surpriza ca nu vrea sa iti plateasca. Ba, mai mult, te trezeai inconjurat de handralai si erai multumit daca scapai teafar”. Intrebare retorica: “S-a intamplat sa fiti amenintat sau lovit ?” „Desigur. Facea parte dintre riscurile meseriei. Am si acum urme de cutit pe brat. Nu am scapat nici de scuipaturi sau injuraturi”. In fapt, dupa 17 ani de circulat cu masina, interlocutorul nostru ne spune: „Atat eu, cat si multi dintre colegii mei am devenit, vrand-nevrand, un fel de «psihologi». Trebuie sa «citesti» clientul. Mai ales noaptea. Atunci exista riscul mai mare sa ai de-a face cu fel de fel de oameni”
Tepe si Glorii
In jargonul soferilor de taximetrie, neplata serviciilor este taxata cu substantivele Teapa sau Glorie. Nu-i nicio mandrie in a fi pacalit de catre client, dar asta-i riscul meseriei. Dar, cu toata psihologia capatata de-a lungul anilor si a kilometrilor strabatuti, tot nu ai de unde sa stii ce personaj iei in masina. Cine putea sa te incununeze cu laurii neplatii ? „De obicei, rromii. Nu-i mai putin adevarat ca si romanii, cum s-ar zice, se pretau si se mai preteaza, e drept, la «tepe», dar mai rar, iar acest lucru se intampla in cartierele mai dubioase ale Ploiestiului. Dupa un asemenea incident, preferam sa nu mai fac drumul pana acolo”, ne spune un alt veteran intr-ale sofatului.
Totusi, situatia s-a mai reglementat. „Cu timpul, am inceput sa-i cunoastem. Stim strada, casa sau apartamentul si, daca vreunul dintre noi a fost pacalit de mai multe ori de catre cineva de-acolo, ne avertizam prin statie colegii”.
Pretentii de marca
Teapa sau gloria este si nu este acum la moda. Au crescut, spun soferii de taxi, pretentiile clientilor. Cum Ploiestiul este „rascolit” de lucrarile de asfaltare, pentru anumite destinatii sunt alese rutele ocolitoare. Replica: „Ocolesti intentionat, ca sa ma taxezi cu mai mult?” Drept pentru care, eu unul intreb: „Ce traseu preferati spre Gara de Vest? Pe Marasesti sau Cantacuzino ?” La ordinea zilei este si „abonamentul” la taxi. „Sunt persoane care, la o anumita ora, trebuie sa plece la serviciu. Ii luam la ora convenita. Responsabilitate mai mare este in ceea ce priveste copiii. De dus si adus (de) la scoala. Aici este o situatie mai delicata. Trebuie sa fii punctual. Unii dintre noi fac acest lucru, eu nu. Poate aparea ceva neprevazut si nu pot fi la ora respectiva. Exista, desigur, varianta de a apela la un coleg, dar mai bine sa nu-mi iau acest angajament”, ne povesteste altcineva. Sau, alta tendinta: dintr-o parcare, persoana vrea sa mearga cu o anumita marca. Logic, un Ford sau Audi este preferat, de multe ori, Daciei clasice. Cat despre Trabant, noroc ca nu se mai fabrica, fiindca, probabil, nici gratis nu ar dori clientul sa mearga…
Urmariri ca-n filme
La cat se ridica castigul pe zi sau pe luna ? Depinde de vad, de clientela. Avantaj pentru cei care o rup in engleza – solicitari din partea strainilor, cu drumuri pana la aeroport. Cate ore de condus si cate de asteptare ? Depinde. Unii lucreaza si de la 10 ore in sus. „Este drept, lumea spune ca avem bani, dar nu putini dintre noi trebuie sa ne platim ratele facute pentru ca ne-am imprumutat pentru a ne cumpara o masina”. Urmariri, ca-n filme ? Altcineva si-aduce aminte: „Am facut odata acest lucru. Am mers dupa o alta masina, nu tot dupa un taxi. Era vorba despre o infidelitate. Pana la urma mi-a parut rau. Acum, nu as mai da curs unei astfel de cereri.
***
„La o adica, daca ar fi sa povestesc prin cate am trecut in acesti 17 ani de taximetrie, as putea scrie o carte. Poate ar fi un bestseller”, a fost concluzia unuia dintre interlocutorii nostri. Cat despre obiceiul de a fi rau-platnic, de a da teapa taximetristului, acesta n-a disparut. Potrivit unui comunicat remis de catre gruparea de Jandarmi Matei Basarab, „Cornel George M., rau-platnic si agresor, pe fondul unei neintelegeri privind neachitarea unei calatorii cu taxiul (…) a provocat avarii autoturismului prin lovirea cu picioarele a portierei stanga, fata. I s-au intocmit acte premergatoare pentru savarsirea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri, distrugere si tulburarea linistii publice”. Se intampla in noptea de 16/17 octombrie, ora 0.30, in zona Cartierului de Vest.
