* Nici de heroinomani nu ducem lipsa
„Sunt si ei niste suflete, ca noi toti, de altfel. Dar nimeni nu-i ajuta… I-am vazut la Voila… Ti se rupe inima… Sigur, multi dintre cei care nu au de-a face cu aceasta bola – alcoolismul – le pun eticheta: „Sunt niste betivi, da-i incolo !” Or, nimeni nu poate judeca pe altcineva. Stim noi ce l-a facut pe un om sa se apuce de bautura, ce necazuri a avut ? Nu”, ne-a povestit cea care stie bine dramele prin care trec cei loviti de acest flagel – Aida Dima (in foto), asistent social in cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Prahova. De altfel, concluzia interlocutoarei noastre este cruda: Prahova este un judet afectat, serios, de alcoolism.
De la delirium tremens la…moarte
Statisticile plaseaza Romania printre fruntasele Europei in ceea ce priveste consumul de alcool. De-aici si pana la alcoolism nu sunt prea multi pasi. Desigur, nici Prahova nu putea scapa de acest flagel. Cati alcoolici sunt in judet nu se stie. Urmeaza a se face o statistica, dar nu aceasta conteaza, ci modul in care sunt tratate victimele. Iar cand spunem tratament, facem referire atat la tratamentul in sine, din spital, cat si dupa externare. „Perioda dupa ce pacientul iese de la dezalcoolizare este cea mai delicata. O boala cronica nu se poate vindeca dupa o perioada de tranzitie in spital. Tratamentul cu disulfiram are efecte secundare – greata, varsaturi. Concret, posibilitatea ca o persoana sa se apuce, din nou, de baut, este destul de ridicata. Pe de alta parte, exista si un alt risc: acela al trecerii in stadiul de „delirium tremens” si, mai apoi… moartea” (Aida Dima). Remedii exista, prin apelarea Centrului de la Antidrog, dar multi nu o fac fie din jena, fie din necunoasterea existentei acestuia.
Mai multe carciumi decat case de cultura
Activitatea de consiliere nu se rezuma doar la nivel de municipiu, ci a fost extinsa si in mediul rural. Primariile au fost instiintate de activitatea centrului, iar solicitarile din mediul rural, contrar asteptarilor, sunt destul de numeroase. In top figureaza Valcanestiul. Comuna dupa care, in caz ca nu stii in ce luna a verii esti, afli imediat, fiindca si-a facut „obiceiul” de a solicita prezenta personalului, de cativa ani, numai in luna iunie. Acolo, s-a gasit, oarecum, si justificarea alcoolismului, de la un localnic: „Pai, daca la noi nu mai sunt case de cultura, ci gasesti carciumi la tot pasul, acolo te duci sa te intalnesti cu prietenii”. Lucru valabil, de altfel, in tot judetul. Neviabila, totusi, ideea ca numai ele, carciumile, sunt „motorul” care duce la consumul de alcool. Faptul ca exista copii de 14 ani, si sub, carora le sunt sucite mintile de aburii „ametitoarei ape”, de-ajung a se clatina, este cauzat si de lipsa de supraveghere a parintilor, si de nepreocuparea scolii si, nu in ultimul rand, de fondul genetic.
In perspectiva – „Alcoolici anonimi”
Ceea ce vedem prin filme – grup de persoane care-si expun motivele pentru care s-au apucat de baut si simt nevoia sa spuna acest lucru, grupurile de suport „Alcoolici Anonimi”- este pe cale a se infiripa si in Prahova. In aceasta privinta, pare-se ca judetul a ramas codas, cata vreme, in tara, cu deosebire prin Ardeal, astfel de asociatii exista deja. Perioada clasica de 30 de zile internare la dezalcoolizare, urmata de un astfel de tratament pare a fi cel mai eficace mod de a scapa de acest viciu. „Este suficient sa fie puse bazele unei astfel de asociatii, de catre cateva persoane, si, incet, incet, vor veni si alti dependenti la o astfel de terapie”, este convinsa intelocutoarea noastra. Iar locul pentru intrunirea acestora ar putea fi chiar una dintre salile centrului. Atat timp cat nu exista si nici ca va exista o „pastila minune” care sa-l determine pe om sa nu mai bea, cea mai buna terapie postspitaliceasca si antisevraj o reprezinta reunirea in grup si discutiile.
Chinurile diavolului
In topul nedorit al dependentelor urmeaza, dupa alcoolism, drogurile. Heroina injectabila prezinta cel mai mare risc. Prin ce trece „consumatorul” atunci cand este dus la dezintoxicare ? Prin „chinurile diavolului”. Este cea mai periculoasa si, conform statisticilor, dintre dependenti, doar 20% sunt recuperabili. 80% raman, asadar, pe viata, tributari drogului. Si, pentru a fi redati societatii, in tari precum Spania, Anglia sau Olanda, se da heroina pe reteta. Exista, ce-i drept, un substitut – metadona – care nu are, insa, aceeasi eficienta. In farmaciile din Ploiesti nu se gaseste, ea putand fi procurata de la Centrul de Metadona al Agentiei Nationale Antidrog din Bucuresti. „Nu se moare decat in sevrajul alcoolic, nu si in cel cauzat de consumul de heroina” este latura optimista. Ideea este ca procentul de 80% – dependenti pe viata de heroina – ar putea fi diminuat prin prevenirea consumului. A blama sistemul de la noi pentru ca nu se implica mai mult in aceasta activitate este gresit. Pur si simplu, fenomenul nu poate fi controlat. State mai avansate, de care aminteam mai sus, ajung sa distribuie, pe reteta, heroina !
1% dintre bucuresteni, consumatori de heroina
Capitala are, in urma statisticilor recente, 24.000 consumatori de heroina injectabila. Pentru Ploiesti inca nu s-a facut o statistica. Se va face… Cert este faptul ca sunt si la noi heroinomani. Mediile studentesti ar fi, indeobste, sursa stupefiantelor. Din punct de vedere statistic, „in Comunitatea Terapeutica de la Brebu sunt in jur de 20 de persoane internate. Acest lucru nu presupune ca au consumat neaparat heroina, ci si hasis, ecstasy sau cannabis. Ca si in Capitala, sunt si la noi, in judet, consumatori care nu pot fi luati in evidenta. Noi am putea sa ii indrumam, le garantam discretia celor care ne apeleaza, dar exista un refuz din partea acestora in a cere ajutorul. Este bine a fi stiut ca, persoana care ne solicita nu va ajunge pe mana politiei, fiindca, dupa legislatie, este considerata victima si tratata ca atare”. ( Aida Dima)
Tratament si in penitenciare
Printre detinutii de la Ploiesti sau Targsor exista (fosti) consumatori de droguri. Din cele spuse de catre interlocutoarea noastra, „ei sunt stabilizati, in sensul ca, mai intai, au fost la dezintoxicare in spitalul penitenciar Rahova si apoi trimisi sa-si ispaseasca pedeapsa aici”. Periodic, personalul centrului efectueaza sedinte de terapie in centrele de detentie, dar se simte nevoia metadonei. „Este posibil ca, in viitor, chiar si in penitenciarele din Prahova sa fie nevoie de acest substitut, fiindca nu se stie niciodata cu ce probleme s-ar putea confrunta unii dintre fostii toxicomani” (Aida Dima). Intentiile personalului de la Centrul de Prevenire Evaluare si Consiliere Antidrog Prahova sunt de a se pune bazele unei consilieri pastorale in privinta consumului de stupefiante. Concret, dincolo de invocarea divinitatii, preotii din penitenciare ar putea sa le impartaseasca detinutilor si din riscurile la care se expun daca recidiveaza in consumul drogurilor sau, pur si simplu, se initiaza…
***
Asadar, in Prahova, consumul de alcool este cea mai grava problema. Daca judetul se situeaza pe primele locuri in tara in domeniu nu se stie. Drogurile exista. Si vor exista, ca sa nu ne amagim. Care este calea de a tinde spre normalitate, atat timp cat, la ora actuala, „lantul terapeutic, la noi, este incomplet”? (Aida Dima). Posibil si intalnirea cu omologi din strainatate, probabil si adoptarea diverselor modele – olandeze, spaniole sau engleze. Dincolo de acestea, insa, drumul spre normalitate il reprezinta vointa. Simplu, nu ? Teoretic…
Fl.TANASESCU
