• sustine Gheorghe Ciurea – sef Sistem hidrotehnic intretinere cursuri de apa
S-a spus, nu de putine ori, ca de pe urma exploatarii albiilor raurilor se fac bani frumosi. Si s-a mai spus ca, in atari conditii, ca sa iasa ban peste ban, nu-i exclus ca, pe ici pe colo, sa se mai inchida cate-un ochi. Cat este adevar sau nu, in aceasta privinta, si cate balastiere sunt acum pe harta Prahovei am tinut sa aflam de la cei care au in mana cursurile apelor din judet, in dialogul purtat cu Gheorghe Ciurea, sef Sistem hidrotehnic intretinere cursuri de apa din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Prahova.
– Domnule inginer, pentru inceput, am dori sa ne precizati daca exista reglementari clare in privinta activitatii de exploatare a albiilor raurilor.
– Exploatarea albiilor raurilor este reglementata de Apele Romane, Agentia Nationala de Resurse Minerale, Agentia de Protectie a Mediului, precum si de catre autoritatile locale pe raza carora se desfasoara aceasta activitate. Exploatarea se desfasoara in baza unui aviz si a unei autorizatii, in functie de cantitatile rezultate din documentatiile tehnice pe care se fundamenteaza obtinerea documentelor. Exploatarile se fac strict numai in scopul decolmatarii si regularizarii scurgerii apei, in albiile raurilor, decolmatarea insemnand exploatarea pietrisului si a nisipului.
– Cate exploatari sunt inregistrate acum in Prahova?
– In momentul de fata, exista 32 de exploatari in albiile cursurilor de apa, in primul trimestru al acestui an mai fiind inregistrate, totodata, si alte 30 de exploatari in terasele cursurilor de apa. Ultimele nu sunt in evidenta Sistemului de Gospodarire a Apelor Prahova, intrucat terenurile se afla fie in proprietatea anumitor administratii locale, fie a unor persoane private. In privinta exploatarilor in albiile raurilor, sunt 10 pe paraul Prahova, alte 10 – pe Teleajen, 5 – pe Cricovul Dulce, 3 – pe Varbilau, 3 – pe Provita, si una pe Cricovul Sarat.
– Exista vreo reglementare in privinta cantitatilor de pietris si nisip ce urmeaza sa fie exploatate sau fiecare patron de balastiera face cum il taie capul?
– In baza autorizatiei, rezulta o anumita cantitate de balast pentru care Sistemul de Gospodarire a Apelor incheie un contract. Mai exact, se elibereaza autorizatii in baza cantitatilor pe care beneficiarul estimeaza ca le-ar putea vinde, cantitatile putand fi de ordinul a sutelor de mii de metri cubi. De regula, in albia unui parau, cantitatile exploatate pot fi de la 7-8.000 de metri cubi /an si ajung pana la maximum 40.000 de metri cubi/an. Iar in terasa, exploatarile pot fi de la 30-40.000, pana la 200-300.000 de metri cubi/an. Latimea sectiunii de exploatare este intre 60 si 80 de metri. Conform centralizarii volumului de nisipuri si pietrisuri exploatate, situatia este urmatoarea: in semestrul I 2006 s-au excavat 188.815 metri cubi, iar in aceeasi perioada a acestui an – 156.224 metri cubi. De retinut, intrucat institutia noastra se autofinanteaza, in baza contractelor facute pentru aceste exploatari in albiile raurilor, anul trecut au fost incasate peste 6 miliarde de lei vechi.
– Se spune ca, de pe urma acestor balastiere, se scot bani frumosi. Poate baga cineva mana in foc, ca tot ceea ce se exploateaza se face numai pe baza de documente ori se mai inchid si ochii?
– Receptia cantitatilor se face lunar, pe albiile cursurilor de apa – de catre reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor – in baza avizelor de expeditie pe care fiecare beneficiar este obligat sa le intocmeasca. Exista si avize de insotire a marfii, a balastului care iese din rau si pleaca la statia de sortare. Ca atare, nu cred ca se poate face aceasta activitate la negru, intrucat un asemenea lucru inseamna furt, iar intr-un astfel de caz trebuie sa-si faca datoria reprezentantii politiei. Concret, in momentul in care o masina trece incarcata cu balast ori nisip, agentul de politie trebuie sa-i ceara actele soferului, inclusiv avizul de insotire a marfii.
– Si-atunci, faptul ca se spune ca aceia care detin balastiere fac bani frumosi, pentru ca n-au niciun fel de control, sunt simple povesti?
– Firme necontrolate nu au cum sa fie! Se fac verificari periodice. Activitatea de exploatare este verificata si de catre Apele Romane, Garda de Mediu si Agentia Nationala de Resurse Minerale. Unde s-au gasit nereguli – pentru nerespectarea prevederilor stabilite in autorizatie a adancimii de excavare – s-au aplicat si amenzi, care variaza intre 250 milioane si 850 milioane de lei vechi. Este adevarat, anul trecut, s-a dispus, de catre Garda de Mediu Prahova, incetarea activitatii unei societati, in localitatea Poienarii Burchii, intrucat nu se ajunsese la o intelegere, cu autoritatile locale, in privinta accesului catre perimetrul de exploatare.
– Se poate spune ca aceste exploatari ale albiilor raurilor pot influenta aparitia inundatiilor, de pe urma carora si Prahova a avut de suferit?
– In urma exploatarilor, pot aparea si eroziuni de mal, insa, nu pot influenta inundatiile. Au fost cazuri in care, gasindu-se material mai bun pe langa mal, excavatoarele au bagat cupele mai adanc. Insa, atunci cand sunt depistate astfel de cazuri, firmele sunt sanctionate si obligate sa refaca suprafata afectata.
Nicoleta DUMITRESCU
