“Casa Gogalniceanu este una dintre cele mai vechi constructii de arhitectura civila din Ploiesti, urmand probabil imediat dupa casa Hagi Prodan.
In lista monumentelor istorice este trecuta la pozitia 28 cu textul: “Casa Kogalniceanu”, Str. Armoniei nr.12, sf. sec. al XVIII -lea inceputul sec.al XIX -lea. Daca am traduce aceste date prin 1790-1810, intr-adevar intre cea a lui Hagi Prodan si aceasta nu s-ar mai inscrie nicio alta constructie actuala.
Voi povesti aici o intamplare, care desi pare o anecdota, este adevarata. Cu vreo trei decenii in urma, un om cu munca de raspundere m-a chemat si mi-a spus ca edilii orasului vor sa demoleze cladirile de pe insula cuprinsa intre strazile Nicolae Balcescu, Mihai Bravu si Armoniei si sa construiasca nu stiu ce. Cum el nu voia acest lucru (poate nostalgii, poate interese) m-a intrebat daca n-a facut ceva pe aici Mihai Viteazul sau Matei Basarab. I-am raspuns ca pe vremea celor doi domnitori, aici era padure, dar ca sunt cateva case vechi si frumoase si i le-am enumerat. Auzind cine au fost proprietarii lor, a exclamat: “Nu merge !” Atunci mi-a venit o idee. I-am propus ca in locul lui G initial sa scriem K si astfel raportul a plecat cu inscrisul, casa M. Kogalniceanu. Gluma aceasta a salvat cladirile din intreaga “insula“, dar a prins atat de puternic incat, desi Kogalniceanu nu a avut nicio legatura cu Ploiestii, casa este inscrisa si astazi cu numele lui in lista oficiala a monumentelor.
Pe langa vechimea ei, cladirea este si frumoasa. Chiar daca, in doua secole, au aparut destule schimbari, ce mai pastreaza aerul patriarhal pe care i-l dau streasina lata, fatadele albe, pridvorul cu arcadele lui mestesugit zidite, vegetatia bogata din curtea mica si chiar grilajul care, desi nu este de o varsta cu casa, are si el aproape un secol. Se mai pastreaza chiar si cateva din discurile de ceramica bontate si smaltuite care ornau fatada in partea superioara sub streasina.
Cine a locuit aici ? Cine au fost gogalnicenii ?
A fost o veche familie ploiesteana de negustori, petrolisti, oameni de afaceri, care au stapanit casa (poate chiar de la cladirea ei) timp de mai multe generatii. Dintre membrii ei amintim doi.
Mihaita Gogalniceanu, participant la miscarea antidinastica din august 1870 condusa de Candiano Popescu. In timpul represiunii a fost batut groaznic de soldati si fiind un om mare si gras, a fost silit sa intre intr-o cocina de porci unde a fost tinut o noapte intreaga. Achitat si reabilitat de curtea cu juri de la Targoviste, doi ani mai tarziu, in 1872, a facut parte din comisia care a stabilit traseul Bulevardului Independentei.
Iancu Gogalniceanu a fost unul dintre primii petrolisti prahoveni cu o deosebita intuitie in descoperirea si acapararea unor terenuri cu zacaminte. Multa vreme (ante 1898 – post 1907) a fost presedintele foarte activ al Camerei de Comert si Industrie. A participat la al treilea Congres international al petrolului.
Paul D.POPESCU
