„Daca nu le-am aratat inca strainilor adevarul despre noi, il vom arata „
La numai 22 de ani, ploiesteanul Vlad Harlav Maistorovici este, deja, cunoscut, in intreaga lume, prin talentul sau deosebit – acela de violonist. Mostenind talentul bunicului, a tinut pentru prima data vioara in mana la varsta de 5 ani. Pana in clasa a X-a a fost elev la Liceul de Arta din Ploiesti, dupa care, la recomandarea pianistei Lorry Wallfish, a urmat cursurile Scolii Yehudi Menuhin din Anglia. Acum, este bursier la Royal College, unde, anul acesta, a obtinut cel mai mare punctaj la vioara.
– Ai sansa de a te pregati intr-o tara straina. Ca roman, ai avut sentimentul ca esti obstructionat, stiuta fiind imaginea nu tocmai buna promovata, adesea, despre tara noastra?
– Deloc. Cel putin in Anglia, mi s-a dat credit de la zero, ca oricarui tanar venit la studii. Cred ca trebuie sa uitam de acest termen – obstructionare. Asa cum am vazut eu insumi, suntem judecati pentru valorile individuale. Mai mult de atat, in muzica, nu trebuie sa existe asa ceva, muzica fiind, de fapt, o carte de vizita. Cred,insa, ca daca nu le-am aratat, deja, strainilor, adevarul despre noi, cu siguranta, il vom arata in timp. Oamenii care au mai multa cultura stiu ce inseamna, de fapt, Romania, dincolo de ceea ce se vede la televizor.
– Cum se ajunge la performanta pe care tu ai atins-o deja? Esti un violonist cunoscut, si chiar compui muzica. De ce este nevoie ca sa ajungi pana aici?
– Cred ca oricine poate ajunge la un anumit nivel de performanta intr-un anumit domeniu, daca la mijloc este si pasiune. Asta este cel mai important. Este nevoie si de multa munca…Stiu, se vorbeste si despre talent. In acest ultim caz, in ceea ce ma priveste, este greu sa spun. Insa, daca simti pasiunea si dragostea pentru anumit lucru, cum este la mine muzica, atunci, munca nu este in zadar.
– Ai vorbit de munca. Zilnic, cat timp aloci studiului la vioara?
– Ca sa faci muzica, eu cred ca trebuie sa lucrezi 24 de ore.
– Fara pauza? Fara somn?
– Chiar daca nu prea este de crezut, muzicienii traiesc si in somn ceea ce le place. De fapt, muzica trebuie sa traiasca tot timpul in tine. Daca exista dispozitia necesara, se poate exersa de dimineata pana seara. De exemplu, la facultate, cel mai mult conteaza studiul individual. Sincer, ma trezesc la ora doua dupa-amiaza. Si asta deoarece adorm extrem de tarziu.
– Cand iti vei definitiva studiile, ce ganduri ai? Sa concertezi pe mari scene ale lumii sau sa te intorci acasa, in Romania, chiar si la Filarmonica din Ploiesti? Ai veni chiar si daca la mijloc ar fi bani putini?
– Mai am un an de studii universitare si ma gandesc sa continui si cu masterul. Pentru mine, fiecare concert este un eveniment si o experienta. Am cantat, deja, in multe orase mari ale Europei, inclusiv in acest an, cand au fost organizate multe manifestari culturale de promovare a Romaniei. Cat priveste ofertele, cred ca trebuie onorate si concertele care sunt de suflet, chiar daca nu sunt atat de bine platite. Legat de Ploiesti, in decembrie, anul acesta, o sa vin si o sa sustin un concert la Filarmonica, unde imi va face placere reintalnirea cu muzicienii pe care ii stiu de cand eram elev.
***
Intrebat cum se descurca financiar in cea mai scumpa capitala a lumii, Londra, acolo unde sta pe perioada studiilor, cu greu a recunoscut ca, din aceasta toamna, in noul an universitar va fi descoperit financiar. Nu in privinta achitarii studiilor, pentru ca este bursier la Royal College, ci in privinta costurilor pentru cazare si masa. Anul trecut, a avut noroc, primind, lunar, o bursa de 1.000 euro pe luna, pe perioada studiilor, anul acesta bursa fiindu-i acordata altui tanar roman, care, de asemenea, studiaza in strainatate. „Sper ca se va gasi o solutie, pana la urma”, ne marturisea optimist, privind cu incredere la vioara in a carei cutie erau atent asezate pozele celor dragi: parintii, prietena din Campina, la randu-i colega de studii in Anglia, bunicul, maestrul Menuhin. Vioara nu-i apartine, este data de la colegiu. A aflat prea tarziu de inscrierea la competitia lansata de Ministerul Culturii pentru vioara Stradivarius.
N.Dumitrescu
