A releva – a revela
Continuam cu promisa explicare a termenilor a caror paronimie creeaza confuzii. Am aratat, nu doar o data, ca paronimele, precum cele din titlul articolului acesta, sunt cuvintele care se aseamana in forma (adica in pronuntare si in scriere), dar se deosebesc in continut (in inteles).
„Releva (a releva), relev, verb de conjugarea I. A pune in lumina, a scoate in evidenta; a evidentia, a observa, a remarca, a sublinia. Din francezul relever”. (DEX, editia a II-a, pagina 913).
„Revela ( a revela), revelez, verb de conjugarea I. A (se) face cunoscut, stiut; a (se) dezvalui; a (se) destainui. A face vizibila o imagine fotografica laterala, a developa un rolfilm. Din francezul reveler, latinescul revelare” (DEX-2, pagina 923).
Se greseste, indeosebi, la conjugarea celor doua verbe. In continuare, prezentam conjugarea lor la timpul prezent al modului indicativ.
A releva
Eu relev
Tu relevi
El(ea) releva
Noi relevam
Voi relevati
Ei(ele) releva
A revela
Eu revelez
revelezi
reveleaza
Noi revelam
revelati
reveleaza.
Facem, totodata, si mentiunea ca trebuie sa spunem si sa scriem „maiou” si „piure”, ci nu „maieu” si nu „pireu”. Cei ce scriu si pronunta „pireu” cred, pesemne, ca acest fel de mancare ar fi de origine greceasca, din orasul-port Pireu. Insa termenul corect este „piure” (la plural: „piureuri”) si provine din limba franceza, in care are forma „pur
