Putini crestini stiu ca ziua de luni care urmeaza duminicii Rusaliilor este consacrata Prea Sfintei Treimi, fiind, astfel, o zi de praznic mare, unit cu al Pogorarii Sfantului Duh. Cu toate ca este trecuta in calendar cu litere rosii, sarbatoarea aceasta trece pentru multi neobservata, datorita faptului ca ea cade intotdeauna lunea, iar in aceasta zi crestinii care au serviciu nu sunt liberi, asa cum sunt de Pasti, de Craciun. De Sfanta Treime in bisericile noastre se savarseste Sfanta Liturghie ca pentru oricare dintre praznicele insemnate; este ziua in care sunt pomenite, la un loc, toate cele trei persoane ale fiintei unice a lui Dumnezeu, Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Din punct de vedere calendaristic, aceasta zi reprezinta, de fapt, ecoul liturgic al duminicii Rusaliilor: sunt evocate persoanele care au contribuit la savarsirea actului sfant al pogorarii Duhului. Intrucat, Duhul Sfant nu poate fi despartit de Tatal care l-a purces si de Fiul care l-a trimis, persoanele Treimii sunt praznuite impreuna.
Cine va dori sa cerceteze referirile la Sfanta Treime in paginile biblice, va trai bucuria intalnirii unor pasaje in care, chiar daca marturiile sunt de cele mai multe ori invaluite in mister, chipul intreit al lui Dumnezeu apare in mod evident. Dogma Sfintei Treimi reprezinta cea mai mare taina a crestinismului, sau, suprema taina a existentei. Existenta sfintei treimi este vesnica, iar manifestarea ei se face vadita. Insasi viata omului trimite la cugetarea Treimii: copilaria, tineretea si batranetea. Observarea acestei reflectari se poate face si in familie. Si iata cum: triunghiul iubirii intra-trinitare (Tatal, Fiul si Sfantului Duh) se cere a fi regasit in iubirea dintre persoanele unei familii autentic crestine, cu deosebire in familiile cu copii: tata si mama isi asociaza si indreapta iubirea asupra copiilor; tata si copiii asupra mamei; mama si copiii asupra tatalui. Caci, esential, numai o treime de persoane poate exercita iubirea completa, autentica. Iar exercitiul iubirii familiale poate fi pus cu generozitate in slujirea comunitatilor mai mici si mai mari: locul de munca, localitatea de domiciliu, tara etc.
