
In zeci de fantani publice, apa nu este potabila
In conditiile in care, Romania este amenintata de o teribila seceta, iar ceea ce s-a pus in pamant ori n-a iesit, ori s-a uscat de atata caldura, Prahova se confrunta cu o situatie alarmanta – fantani publice a caror apa nu este potabila. Nu-i vorba despre doua-trei, ci despre zeci de fantani aflate de-o parte si de alta a soselelor care strabat judetul.
Conform reprezentantilor Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) Prahova, in sarcina primarilor se afla si obligativitatea monitorizarii calitatii apei din fantanile publice. „Normele de supraveghere a calitatii apei, procedura de autorizare a sistemelor publice de aprovizionare cu apa potabila, inclusiv ce obligatii au primarii in acest domeniu, sunt reglementate clar printr-un act normativ special – ne-a declarat Tiberiu Onutu – medic specialist igiena din cadrul Serviciului evaluarea factorilor de mediu. Anul trecut, le-am solicitat primarilor o lista a fantanilor publice care au accesibilitatea cea mai mare – adica se afla in apropierea unitatilor scolare sau a altor institutii publice etc. Cu mentiunea ca, trebuie incheiat un contract cu institutia noastra, in baza caruia sa se efectueze o serie de testari specifice pentru a vedea daca apa este sau nu potabila. Numai ca primarii au fost extrem de reticenti la incheierea unor astfel de contracte, motivul fiind banii, recoltarea probelor numai pentru o singura fantana costand peste 1,5 milioane de lei vechi”.
* * *
Conform raspunsurilor primite de la primari, in Prahova sunt aproximativ 2.000 de fantani publice. Dar nimeni nu poate baga mana-n foc ca absolut in toate, apa-i potabila. Si asta deoarece, conform unei situatii a Autoritatii de Sanatate Publica Prahova, primarii s-au codit sa incheie contractele de care faceam vorbire mai sus. Concret, pana la data de 21. 05. 2007, pe un fel de „lista neagra” a acestei institutii se aflau 50 de autoritati publice locale, adica aproape jumatate din totalul localitatilor din judet. De retinut, pe documentul cu pricina, se regasesc si doua asezari urbane unde se mentioneaza ca sunt fantani publice – respectiv municipiul Campina si orasul Breaza.
* * *
Ce consecinte negative poate avea aceasta situatie, ne-a explicat tot medicul Tiberiu Onutu. „Dincolo de tarifele care sunt percepute pentru efectuarea probelor din apa fantanilor, primarii ar trebui sa inteleaga un singur lucru: este in folosul comunitatii ca apa din fantanile publice sa fie buna de baut. La sate, ar fi problema existentei nitratilor – un indicator de poluare organica mai veche, dar si cazuri de poluare fecala, de la latrine si grajduri. In primul caz, consumul apei de catre sugari si copii mici duce la riscul aparitiei unei cianoze a fetei si a pielii, ori la tulburari gastro-intestinale. Daca in urma prelevarii probelor de apa descoperim prezenta nitratilor, anuntam imediat autoritatile locale. In acesta situatie, prima masura este asigurarea de apa potabila pentru copiii de pana la 3 ani, iar cea de a doua masura – curatarea fantanilor si repetarea analizelor apei. Tocmai de aceea, primarii ar trebui sa se ingrijeasca pentru efectuarea de dezinfectii periodice la fantanile publice. Cu unii dintre ei am discutat personal despre utilitatea incheierii contractelor cu institutia noastra. Am crezut ca si-au dat seama despre importanta acestui lucru, dar, dupa cum sta situatia…”.
In legatura cu acest subiect, am tinut sa avem un punct de vedere si din partea unora dintre primarii care se regasesc pe „lista neagra ” a Autoritatii de Sanatate Publica. De pilda, la Fulga, dupa cum am aflat si noi dintr-o recenta deplasare, in localitate sunt amenajate aproape 200 de fantani, dar, numai in 25 dintre ele, apa-i buna de baut. In ceea ce-l priveste pe primarul Constantin Badea, acesta sustine ca fantanile din Fulga n-ar fi publice, ci… particulare. „Fantanile din comuna sunt ale oamenilor. Sunt atat de multe pentru ca, aici, la noi, exista traditia ca, la batranete, omul sa-si faca o fantana in fata casei, ca sa aiba apa pe lumea cealalta. Nu stiu de ce aparem pe lista aceea, si cu retea de distributie, si cu fantani publice. La Fulga avem doar 1,5 km de retea, la care sunt racordate patru cismele stradale in Fulga de Jos si alte 8 – in Fulga de Sus. Si la acestea, apa curge o data la doua zile; in rest, lumea ia apa de la fantanile de la marginea satului, unde apa este buna. In cazul celorlalte fantani, este adevarat, apa nu-i potabila, dar toata lumea stie asta. Se foloseste la udat gradinile si la animale. Am scris pe ele apa nepotabila, insa, de multe ori, lumea mai sterge litera N. Sa stiti, insa, ca o sa incheiem contract cu cei de la Ploiesti, pentru a se face probe la fantani”.
La Fantanele – localitate cu nume predestinat articolului de fata, cei de la primarie ne-au spus ca „intr-adevar, in cele vreo 3-4 fantani care sunt aici, apa nu-i potabila, pentru ca panza freatica este la suprafata,. Se foloseste pentru udat si la adapatul vitelor. Pentru populatie, exista retea de distributie, pe care vrem, anul acesta, s-o extindem”.
* * *
Cu siguranta, daca i-am fi luat la intrebari, toti primarii asezarilor unde apa din fantanile publice are gustul celei de ploaie, ar fi avut raspunsul pregatit. Ba ca n-au avut timp sa transmita la Ploiesti raspunsul ca sunt de acord cu colaborarea cu ASP, ba ca nu sunt bani la bugetul local, ba ca nu stiu ce. Dincolo de toate, insa, parca e si pacat ca acum, cand pamantul plange de sete, nici bietii oameni care se intorc storsi de caldura si oboseala, dupa munca din camp, sa nu aiba de unde sa bea o cana cu apa.
Nicoleta DUMITRESCU














