Dupa inundatiile din luna martie a.c., Primaria si Consiliul Local Azuga au alocat 100 de milioane de lei vechi pentru realizarea unui proiect de regularizare a torentilor care se formeaza pe versantii muntilor Sorica si Clabucetul Taurului. Este vorba despre cinci paraiase ale caror debite, in timpul ploilor abundente de acum o luna, au crescut de cateva zeci de ori, apele lor inundand 23 de imobile de pe strazile Parcului, Cerbului, Zorilor, Garbovei, Florilor, Pietei, Ritivoiu si Valea Azugii, si producand pagube la nivelul infrastructurii orasului in valoare de circa 30 de miliarde de lei vechi.
Potrivit primarului orasului Azuga, Adrian Purcaru, numai pentru alegerea proiectantului si pentru realizarea propriu-zisa a proiectului vor mai trebui sa treaca saptamani bune. Dupa ce proiectul va fi gata, se va cunoaste cu aproximatie, cat ar costa fiecare dintre lucrari, astfel incat Consiliul Local va putea decide careia dintre regularizarile celor cinci paraiase i se va acorda prioritate. Ideal ar fi, insa, ca orasul Azuga sa primeasca sprijin guvernamental pentru executarea acestor lucrari, ipoteza la care consilierii locali n-au putut sa nu se gandeasca, dat fiind ca viitura care le-a lovit orasul a fost printre cele mai mediatizate pe posturile nationale de televiziune, avand puterea de a-i sensibiliza.
Astfel, pe langa alocarea celor 100 de milioane de lei vechi, Primaria Azuga va trimite la Guvern, o nota de fundamentare, cuprinzand un inventar complet al consecintelor inundatiilor la care ne-am referit, sperand sa primeasca un ajutor financiar important din partea executivului condus de Calin Popescu-Tariceanu.
A pus si Hidro Prahova „umarul” la inundatii?
Desi vor sa ceara ajutor, consilierii nu sunt pe deplin edificati in ceea ce priveste cauzele care au dus la situatia de acum o luna. A fost, pur si simplu, vorba despre un volum al precipitatiilor fara precedent? Au fost de vina lucrarile, publice si private, executate in ultimul timp, care nu au tinut cont de sistemul de canalizare a orasului sau de santurile de dren, obturandu-le si facandu-le inoperabile? Sau a fost vina muncitorilor de la Hidro Prahova, care au lasat gurile de canalizare de izbeliste, astfel incat capacitatea acestora de a prelua apele pluviale a scazut la mai putin de 20 la suta? Consilierul Florin Bunea, fost angajat al Hidro Prahova, a dat niste amanunte nelinistitoare in acest sens: „Nu i-am vazut pe cei care sunt in echipa de canal si de instalatii a Hidro Prahova sa deschida vreo gura de canalizare si sa o curete, atunci cand e timp frumos. Doar se plimba si se duc in locurile unde sunt solicitati. Nu fac nimic din proprie initiativa. Atunci cand lucram la Hidro Prahova, tocmai pentru a preveni astfel de situatii, din doua in doua zile, curatam caminele canalizarilor. Daca eram in locul domnilor Vintilieru si Negotei (localnici afectati de inundatii – n.r.), ii dadeam in judecata si le ceream daune celor de la Hidro Prahova pentru pagubele materiale suferite. In fata casei lui Vintilieru, exista un camin care n-a mai fost curatat de sase luni si care ar fi putut prelua toata apa venita de pe versanti”. Acuzele facute de Bunea nu l-au lasat impasibil pe consilierul Debreti, care s-a aratat interesat de posibilitatea de a trage la ras-pundere Hidro Prahova pentru o parte dintre daunele suferite de localnici. „Daca obligatia de a curata caminele este scrisa in contractul pe care il avem cu Hidro Prahova, rolul nostru nu e sa-i impingem pe alde Vintilieru sa dea in judecata aceasta societate. Noi, cei din Consiliul Local, trebuie sa le aparam interesele si sa obtinem despagubiri de la Hidro Prahova”. Fie ca vor gasi sau nu vinovati pentru situatia creata, membrii administratiei orasului Azuga au obligatia sa se faca luntre-punte pentru a obtine bani in vederea executarii unor lucrari de regularizare a apelor pluviale. In randul cetatenilor orasului, deja s-a instalat o asteptare de rau augur fata de venirea unui potop identic cu cel din martie.
Sala de fitness, lovita de greutati
Ion Bunea, administratorul blocului nr.13 de pe Strada Valea Azugii, povesteste proportiile diluviului care a facut ca, timp de o zi si jumatate, cascada Niagara sa se mute in inima cartierului in care locuieste. „Apa curgea pe strazi ca pe un rau. Pe dealul dintre blocuri (in foto), se crease o cascada imensa. Toti stateam la geamuri si ne uitam. Nu se putea face nimic. Ieseau afara doar cei care aveau cizme. Apa patrunsa la subsolul blocului depasea un stat de om: inca un metru sa mai fi crescut si refula pe palierul de la parter. Un bucurestean isi facuse, intr-o camaruta de la subsol, o sala de fitness. I-au fost distruse toata aparatura si tot mobilierul. Eu, care stau la etajul patru, am scos absolut tot ceea ce era in pod si am pus cazane, copai si lighene, pentru a strange apa scursa prin acoperis. Din doua in doua ore, varsam din pod cate 30 de galeti de apa. O situatie asemanatoare n-a mai existat niciodata”, explica azugeanul vicisitudinile de o zi si jumatate la care a fost supusa cladirea pe care o administreaza. „Asta e! De-acum incolo, ne asteptam la orice si oricum”, spune resemnat Ion Bunea.
Da, Doamne, sa nu mai fie!
Nici fata de pivnita familiei Vlad cerul nu a aratat mai multa clementa. Gogosari, varza si cartofi au fost „inecati” de siroaiele care spalasera toata Azuga si au fost aruncati. In vreme ce, la subsolul casei, apele se lafaiau ca in Delta Nilului, la parter, oamenii dormeau cu inima cat un purice. „Timp de doua zile, apa din beci a avut 2 metri inaltime. Mai era putin si ne patrundea si in casa. Sunt de 40 de ani aici, si n-am vazut niciodata asa ceva. Nu stiu ce vom face la urmatoarea ploaie de acest fel. Doamne ajuta sa nu mai fie!”, cere doamna Vlad o dispensa de la Dumnezeu.
Ionut STANESCU
