Cuvant de Invatatura la Buna Vestire
Praznicul Bunei Vestiri il serbam noi, in fiecare an, la 25 martie. Aceasta zi fericita in care s-a descoperit lumii intregi „taina cea din veac ascunsa si de ingeri nestiuta”, ziua cea mare in care Fiul lui Dumnezeu isi ia salas de om in pantec de fecioara si astfel Fiul lui Dumnezeu se face Fiul omului.
Ingerul Domnului se inchina inaintea Fecioarei Maria, o saluta cu salut ingeresc si nemaiauzit. Si cand te gandesti ca sunt unii oameni care isi zic „crestini” si se tin ca, cunosc Sfanta Scriptura, dar nu dau cinstea cuvenita si coboara in randul oamenilor de toate zilele pe Maica Domnului. O, Doamne, cata departare de la adevarul adevarat si cata intunecare de minte este la asemenea „crestini”!
Fecioara Maria devine implinirea fagaduintelor si prorociilor din spita lui David, crescuta si ocrotita ca o floare in gradina darurilor. Ea a devenit din clipa auzirii cuvintelor ingeresti si primirea lor, izvorul nadejdilor si al credintei puternice in dumnezeirea Fiului sau, prin asigurarea ca: „La Dumnezeu toate sunt cu putinta”.
Ca incheiere a acestor sfinte cuvinte inchinate marelui praznic al Bunei Vestiri, sa deschidem pagini din tezaurul scrierilor Sfintilor Parinti ai Bisericii si sa ne amintim de duioasele cuvinte ale Sf.Gherman – patriarhul Constantinopolului, pe care sa le aducem si noi ca o ofranda in fata icoanei Maicii Domnului, zicand: „Iar noi, Fecioara, cu credinta ta binecuvantam, in veci, te fericim si te marim. De atunci si mereu veselindu-ne de aceasta veste buna, „toata nadejdea noastra spre Tine o punem, Maica lui Dumnezeu, pazeste-ne pe noi sub sfant acooperamantul tau”, in veci de veci, Amin.
Pr. Stefan Al. SAVULESCU
