Fata nevazuta a razboaielor (I)
* 14.500 confruntari; 3,5 miliarde de morti
prof. Eugen Stanescu Director adjunct al Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie
Este o moda ca razboaiele sa fie imputate catorva cauze economice si, mai ales, petrolul sa fie facut raspunzator pentru marile conflagratii mondiale ale secolului al XX-lea. Oamenii s-au sfasiat si se mai sfasie pentru petrol. „Sfere de influenta: „sfere de actiune”, „sfere de interes”, „teren de operatiuni” – sunt expresii specifice limbajului diplomatic care, in fapt, desemneaza suprafete intinse de glob in care marile puteri au convenit intre ele sa-si delimiteze libertatea exclusiva de actiune pentru controlul resurselor strategice ale lumii. Primul razboi mondial a demonstrat masura in care noua sursa de energie, petrolul, a revolutionat strategia si tactica desfasurarii luptelor. Legenda pastreaza faimoasa afirmatie apocrifa a lui Clemenceau adresata presedintelui Wilson: „Fiecare picatura de petrol valoreaza cat o picatura de sange”, precum si declaratia ministrului de externe britanic, lordul Curzon, potrivit careia „Aliatii au plutit spre victorie pe valuri de petrol”. Incontestabil, petrolul a contribuit la schimbarea desfasurarii razboaielor si a deschis noi dimensiuni confruntarii militare in mediul terestru, aerian si maritim. Mecanizarea si motorizarea armatelor terestre, conversia flotelor de la echipamentul bazat pe carbune la motoarele Diesel, expansiunea aviatiei au facut petrolul si derivatele sale indispensabile din punct de vedere militar.
Desfasurarea celor doua mari conflagratii mondiale a demonstrat rolul esential al petrolului ca resursa strategica de baza, fara de care nu se poate mentine un sistem modern de aparare nationala. Fara o consistenta aprovizio-nare cu petrol, razboaiele nu pot fi purtate, mai ales de puterile ce revendica interese si prezente globale. Actualitatea acestui invatamant istoric nu numai ca s-a mentinut, dar a fost mereu amplificata, si astfel, petrolul a devenit o parte integranta a conceptelor de securitate nationala si a planificarii strategice militare, exercitand permanent presiuni asupra deciziilor politice si activitatii diplomatice. Asadar, dupa aceasta scurta trecere in revista a cauzelor economice ce pot genera razboaie, sa vedem, mai in detaliu, si celalalt aspect al conflagratiilor: pagubele umane si materiale. Sunt pe deplin convins ca, daca am incredinta computerului sarcina de a analiza pagubele umane si materiale pricinuite de razboaiele ce s-au abatut asupra omenirii, in indelungata sa existenta, am avea un rezultat de domeniul incredibi-lului, ori mai mult ar exista riscul de a fi in imposibilitatea exprimarii cifrelor rezultate in urma analizei.
Cu toate aceste dificultati, riscuri si greutati, un om de stiinta elvetian, Jean Jaques Babel, a ajuns la o interesanta concluzie, din care ne-am luat ingaduinta sa va prezentam cateva date doar, asa cum au fost calculate de savant pentru ultimii… 5.500 de ani. Timp in care, in intreaga lume, au avut loc peste 14.500 de razboaie, in care au murit 3 miliarde si jumatate de oameni, ceea ce ar echivala cu aproape jumatate din populatia actuala a globului – practic cate un razboi se declansa la 138 de zile, iar in toate aceste confruntari distrugatoare fondurile cheltuite echivaleaza cu valoarea unui cerc de aur de lungimea Ecuatorului, lat de 161 metri si cu o grosime de 10 metri. Si cand te gandesti ca astazi, in Romania, se extrag, in cursul unui an, cu mare greutate, doar 1.000 de kilograme de aur ! Dar, mai bine sa privim, mai de aproape, cateva dintre marile confrun-tari, din punct de vedere al pierderilor umane. Astfel, in razboiul de 7 ani (1756-1763) – puterile beligerante au fost Prusia si Anglia pe de-o parte si Franta, Austria si Rusia, pe de alta – si-au pierdut viata in jur de 554.000 oameni; in razboiul din timpul Republicii franceze (dupa 1389)-1.400.000 oameni; in razboaiele lui Napoleon Bonaparte-1.700.000 oameni; in razboiul Crimeii (martie 1854 – septembrie 1855) francezii pierd 95.000 oameni, englezii 22.800, iar rusii 113.100; celebrul razboi de secesiune (1861-1865) face 364.000 victime din randul nordistilor si 133.821 – din randul sudistilor. Mergand mai departe pe aceeasi linie, iata bilantul celor 52 de luni ale primului razboi mondial, ce cuprinde cifre zguduitoare pe care datele statistice nu le pot exprima decat partial. Tragedia traita de omenire in anii 1914-1919 cuprinde printre altele: antrenarea treptata in razboi a 28 de state,moblizarea a aproximativ 75 milioane de oameni; 10 milioane de soldati morti; 3 milioane de soldati disparuti; 13 milioane de civili morti; 20 milioane de raniti; 9 milioane orfani de razboi; 5 milioane vaduve de razboi; 331, 6 miliarde dolari – cheltuieli militare directe ale beligerantilor; 36,9 miliarde dolari – pagube pricinuite de razboi; 225 miliarde dolari – datoria statelor beligerante. In viziunea autorului elvetian, aceasta ar insemna ca, daca aceasta multime ar invia si ar defila in randuri de cate opt, defilarea ar dura 27 de zile si 27 de nopti neintrerupt. Tot la capitolul „primul razboi mondial”, Jan Van Helsing, in lucrarea sa „Organizatiile secrete si puterea lor in secolul XX” consemna ca au murit cateva milioane de soldati rusi, iar sub sistemul comunist s-au inregistrat 40 milioane de morti pana in 1950, acestea fiind, de fapt, cifrele pentru marele pu-blic. Aici, se impune o detaliere si anume aceea ca, in lagarele ce constituiau o parte a economiei sovietice si in exploatarile miniere de aur si crom, din cauza muncii impuse, au murit 4 milioane de oameni. Din punct de vedere financiar, primul Razboi Mondial a insemnat cheltuirea a 2.000 miliarde franci elvetieni, adica 1,5 miliarde pe zi sau 15.000 franci pe secunda. Cu aceasta suma s-ar fi putut procura cate o casa si un teren de cultura pentru 57 milioane de familii de cate 4-5 persoane.
(va urma)
