Cum sta Prahova cu retelele de canalizare si statiile de epurare a apelor uzate? La aceasta intrebare vrea sa afle raspunsul Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, care a inceput sa puna pe hartie toate punctele nevralgice pe care le are judetul, la acest capitol. Strangerea de date pe aceasta tema a inceput de anul trecut, intrucat, dupa cum ne-a declarat Gheorghe Rizea, directorul executiv al Directiei de Integrare Europeana din cadrul Consiliului Judetean Prahova: „Ministerul Mediului are fonduri special destinate pentru intoc-mirea acestor proiecte. Din teritoriu sunt luate informatii reale despre lungimea retelelor de apa si de canalizare, vechime, situarea lor in teren, materialul din care sunt confectionate, unde se inregistreaza cele mai mari pierderi pe retea etc”. Intrebat unde este cea mai critica situatie, directorul Rizea a raspuns: „Probleme mari sunt in mai toate orasele – la Boldesti-Scaeni, Mizil, Urlati. Pe Valea Prahovei, de pilda, la Busteni – nu exista nici retea de canalizare si nici statie de epurare. La Azuga, sunt luate in calcul doar retelele de canalizare ale fostelor intreprinderi, iar la Sinaia – este un sistem defectuos, care nu functioneaza corespunzator. Orasele Breaza si Comarnic nu au nici ele statie de epurare. O situatie mai buna se gaseste la Valenii de Munte, unde statia de epurare a fost modernizata cu fonduri Phare. In mediul rural, retea de canalizare exista, partial, doar in anumite zone din Valea Calugareasca, Paulesti, Floresti si urmeaza, acum, la Bucov. Un lucru este clar, insa: odata ce vor fi puse, cap la cap, toate informatiile din judet, specialistii de la minister, care vor intocmi acest plan, vor sugera si solutiile, adica intocmirea de proiecte locale sau zonale. Oricum, pentru intocmirea proiectelor se vor crea parteneriate intre autoritatile locale si Consiliul Judetean Prahova, intrucat si intocmirea acestor proiecte costa destul – cam 10-12% din valoarea viitoarei investitii. In ceea ce ne priveste, mizam ca proiectele pentru introducerea, extinderea sau modernizarea retelei de canalizare, precum si realizarea de statii de epurare sa treaca de suta de milioane de euro, investitiile urmand sa se realizeze prin accesarea de fonduri europene”.
Daca unii primari stau cu gandul la sacul cu bani europeni, ca fiind singura salvare pentru dezvoltarea asezarilor pe care le conduc, alti colegi de-ai lor ar da orice sa puna mana pe un constructor destept. Este cazul alesilor din Surani si Slanic, unde, desi au scapat de asteptarea OK privind finantarea, acum se uita lung dupa cei care ar trebui sa realizeze investitiile. „La Surani, de exemplu, modernizarea unor drumuri comunale este asigurata, deja, de anul trecut. La licitatia organizata de catre primarie,insa, nu s-a prezentat niciun constructor, aceasta urmand sa fie repetata la sfarsitul lunii viitoare. Chiar daca administratia judeteana nu este in niciun fel implicata in aceste proiecte, faptul ca nicio firma nu si-a prezentat ofertele ne-a surprins si pe noi. O explicatie ar fi aceea ca, in cazul finantarilor externe, exista mult mai multe exigente privind calitatea lucrarilor, exigente care, pe unii dintre constructori ii determina sa dea inapoi. Un caz similar se inregistreaza si la Slanic, unde, finantarea proiectului pentru dezvoltarea statiunii balneoclimaterice este asigurata tot cu fonduri europene. Licitatia a fost organizata de catre Ministerul Integrarii Europene, si s-a prezentat doar o singura firma care, in final, a fost respinsa, intrucat nu a intrunit cerintele solicitate. In acest caz, nu se stie cand va fi reluata licitatia, dar, oricum este pacat ca punerea in practica a unor proiecte intarzie din cauza faptului ca, iata, nu sunt constructori”.
N. DUMITRESCU
