Cuvant la Duminica a XXIX-a dupa Rusalii
La Sf.Evanghelie care se citeste maine ni se infatiseaza un tablou in care Domnul nostru Iisus Hristos merge cu ucenicii sai spre Ierusalim iar la marginea unui sat au fost intampinati de zece oameni cuprinsi de o boala cumplita. Erau zece oameni leprosi. Este greu sa ne dam seama de grozavia acestei boli. Pe la noi cazurile de lepra sunt foarte rare. Leprosii sunt „umbre de jale si chin ale pamantului”, spectru de spaima si de durere. Trupul este sfartecat de bube si de rani, mainile si picioarele sunt desfacute din articulatiile lor. Dar pe cat de generala si de neconditionata a fost vindecarea celor zece leprosi, pe atat de mica a fost recunostinta lor pentru marea binefacere pe care au primit-o. Dintre toti cei zece leprosi vindecati, unul singur s-a intors si a dat multumire pentru binefacerea facuta de Dumnezeu si acela era samaritean. Binele cel mare pe care l-a adus Iisus Hristos omenirii este de ordin spiritual. El ne-a adus lumina, adevarul si pacea sufletelor. El ne-a impacat cu Dumnezeu prin jertfa sa pe cruce. Sa nu uitam a marturisi tot binele pe care ni-l face noua Dumnezeu. Se cuvine sa fim recunoscatori fata de parintii nostri trupesti si sufletesti. Recunostinta ne indeamna sa ingrijim mormintele celor trecuti dincolo de zare, care sunt un fel de altar scump pentru fiecare generatie. Sa le asezam la capatai semnul Sfintei Cruci si sa nu uitam, niciodata, de pomenirea lor in rugaciunile noastre de fiecare zi. Facand astfel, ne vom arata dragostea si recunostinta fata de toti fiii neamului nostru romanesc si crestinesc, in veci de veci, Amin.
Pr. Stefan Al. SAVULESCU
