* interviu cu Gheorghe Rizea, director executiv al Direc¡iei de Integrare Europeana din cadrul Consiliului Jude¡ean Prahova
S-a vorbit mult despre fondurile structurale si de coeziune. Mai exact, despre banii europeni de care va beneficia, din acest an, si Romania. Ca si in anii trecuti, insa, Uniunea Europeana nu va aloca niciun euro daca nu vor exista proiecte intocmite ca la carte. Cum am intrat, deja, in 2007, am dorit sa aflam in ce masura este Prahova pregatita pentru a accesa aceste fonduri europene, intr-un dialog purtat cu Gheorghe Rizea, director executiv al Directiei de Integrare Europeana din cadrul Consiliului Judetean Prahova.
– Administratia locala prahoveana si primariile sunt pregatite pentru aceasta noua etapa in care Uniunea Europeana acorda fonduri structurale si de coeziune?
– In privinta proiectelor care pot avea asigurata finantare europeana, pentru administratia judeteana, dar si pentru primarii, anul 2007 poate fi numit un an de continuitate. Si asta pentru ca, la nivelul Prahovei sunt, deja, proiecte in curs de implementare care au fost declarate eligibile in cadrul proiectelor Sapard si Phare. Este vorba despre proiectul promovat de catre Consiliul Local Slanic, in parteneriat cu Consiliul Judetean Prahova, pe infrastructura turistica. Concret, acesta va include: amenajari la lacurile sarate, realizarea de noi cai de acces si parcari, edificarea de constructii usoare adaptate specificului solului din aceasta localitate, bazine artificiale de inot, cu dubla functiune pentru vara si iarna, in sezonul rece urmand sa se transforme in patinoare. Proiectul, al carui contract de finantare este deja semnat, este evaluat la aproape 4 milioane de euro. Licitatia pentru desemnarea constructorului – care va fi organizata de catre Ministerul Integrarii Europene – urmeaza sa aiba loc in aceasta luna.
– Inclusiv localitatile care au avut de suferit de pe urma calamitatilor pot spera la accesarea de fonduri europene ?
– Cu siguranta, si am sa va exemplific. Sunt in derulare licitatiile pentru desemnarea constructorului in cazul a 12 proiecte care au fost declarate eligibile, pe programul Sapard. Contractele de finantare au fost deja semnate si sunt evaluate, fiecare, intre 500.000 si un milion de euro, toate cele 12 proiecte fiind din localitati unde au fost inregistrate pagube in urma calamitatilor din ultimii doi ani. Concret, este vorba despre localitatile Provita de Sus, Sotrile, Adunati, Carbunesti, Surani, Stefesti, Gherghita, Provita de Jos, cu proiecte pentru drumuri; Poiana Campina, Baba Ana, Valea Doftanei – pentru sisteme de alimentare cu apa; iar Bucov – pentru introducerea sistemului de canalizare si realizarea unei statii de epurare. Lucrarile sunt preconizate sa inceapa in aceasta primavara, cu termen de finalizare la sfarsitul acestui an. Pe langa acestea, mai sunt si alte proiecte care, din acest an, ar putea sa primeasca finantare din fondurile structurale si de coeziune: statiunile de pe Valea Prahovei: Sinaia, Busteni, Azuga – pentru dezvoltarea zonelor turistice; Cheia – pentru dezvoltarea infrastructurii domeniului schiabil. Totodata, sunt luate in calcul si: realizarea unui drum de legatura intre Valea Doftanei si Sacele, modernizarea legaturii dintre Secaria si Valea Doftanei, a drumului judetean 720, dintre localitatea Floresti si limita cu judetul Dambovita, a drumului judetean care face legatura intre localitatile Podenii Noi, Soimari, Surani, Carbunesti, Tarlesti.
– Ati enumerat o serie de proiecte, care, sustineti dumneavoastra, ar putea beneficia de bani europeni, inca din acest an. Lista se termina aici?
– Inca de anul trecut s-a constituit un portofoliu de 300 de proiecte care au fost promovate de catre administratiile locale. Temele de proiect vizeaza realizarea de investitii in domenii extrem de variate, de la drumuri si alimentari cu apa, pana la constructia de noi sedii de primarie, dispensare, scoli, piete, terenuri de joaca etc. Pentru intocmirea si promovarea lor, in continuare, Consiliul Judetean Prahova le va acorda primarilor tot sprijinul, deoarece, dorinta noastra este ca, pe cat posibil, cat mai multe proiecte de dezvoltare a localitatilor sa beneficieze de aceste fonduri structurale si de coeziune.
Nicoleta DUMITRESCU
