Marginasi, pusi la taxe „e centru”
Nici nu a aprobat bine Consiliul Local noua zonificare a municipiului, ca au si inceput nemultumirile printre localnici, legate de modul de delimitare a celor patru zone de impozitare din Campina. Recenta zonificare a fost realizata de firma bucuresteana Urban Proiect, cea care a refacut si Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului, caruia nu i se mai adusesera modificari din 1999. Un nou PUG al localitatii era absolut necesar, cu atat mai mult cu cat, in ultimii sapte ani, orasul si-a modernizat mult infrastructura stradala, retelele si dotarile edilitar-urbane, transportul in comun etc. De la precedentul PUG au fost executate canalizari menajere si pluviale pe strazile: I.H.Radulescu, Muscelului, Popa Sapca, Dobrogeanu Gherea, Pomilor, Aurel Vlaicu, Libertatii, Gh. Doja, Erou slt. Bogdan Vasile, Marului, Dimitrie Bolintineanu, Horia, Closca, Crisan, pe aleile Poenitei si Anotimpului, in intreaga zona de nord a cartierului Slobozia si pe portiuni ale strazilor Grivitei si Plevnei. Cu exceptia ultimelor doua strazi, in acest rastimp, s-au asfaltat toate arterele si zonele amintite mai sus, lor adaugandu-li-se strazile Independentei si Crangului. Pe 80% din lungimea cailor de comunicatie s-au inlocuit conductele de alimentare cu gaz metan, iar transportul in comun a fost extins pentru a acoperi si cartiere periferice (Pacuri, Turnatorie). Cu toate acestea, zestrea edilitara campineana este departe de a atinge standardele vest-europene, chiar daca orasul dintre Prahova si Doftana este unul dintre cele mai apreciate orase (de aceeasi marime) din tara, clima blanda si amestecul de urbe patriarhala si centru industrial impresionandu-i pe toti cei care l-au vizitat, de-a lungul timpului. Noua repartizare a celor patru zone de impozitare (A, B, C si D) ii nemultumeste pe multi campineni, in special pe aceia care stau in cartierele marginase. Acestia nu inteleg de ce au fost trecuti intr-o zona superioara de impozitare (cu marirea corespun-zatoare a impozitelor pe care trebuie sa le plateasca pe terenuri si cladiri), cata vreme strazilor pe care domiciliaza nu li s-au adus niciun fel de imbunatatiri edilitare; nici canalizari, nici asfaltari. Aici trebuie sa mentionam ca dintre cele 262 de strazi campinene, doar aproximativ 60% sunt asfaltate, adica nici macar doua treimi. Cu canalizari sunt dotate circa o treime dintre ele. Campinenii, in special cei mai in varsta (care mai au inca reminiscente ale sindromului Sfatul Popular), considera ca aceia pusi in fruntea Primariei sunt de vina, nestiind ca primarul nu poate “legifera” in acest domeniu fara acordul Consiliului Local. De altfel, Horia Tiseanu le-a propus in mai multe randuri consilierilor municipali sa discute si sa analizeze, cu atentie, varianta de rezonificare propusa de cei de la Urban Proiect. Astfel incat sa se vina cu imbunatatiri si cu criterii riguroase si echitabile pe baza carora sa se faca impartirea orasului in cele patru zone de impozitare. Oamenii nemultumiti au, intr-un fel, dreptate, pentru ca noua rezonificare a intravilanului Campinei are destule hibe. Astfel, in zona A, de exemplu, exista strazi neasfaltate sau necanalizate, ai caror locuitori platesc impozite mai mari decat cei din zona B, care au domicilii sau resedinte pe strazi cu infrastructura pusa la punct. Pana la urma, orice s-ar spune si invoca, o rezonificare care sa multumeasca pe toata lumea era imposibil de facut. Acest lucru a fost evidentiat, la sedinta Consiliului Local in care au fost aprobate noile zone de impozitare, chiar de catre initiatorul proiectului, consilierul Elvis Arghir, presedintele Comisiei de Urbanism din cadrul legislativului campinean: “Niciodata nu se va putea face o rezonificare echitabila. Nu trebuie sa taraganam aceasta situatie. Diferenta dintre zonele A si B este foarte mica, iar noi trebuie sa asiguram venituri la bugetul local. Aceasta rezonificare aduce in plus la buget vreo 12 miliarde de lei vechi, suma care se imparte la un numar mare de contribuabili. Acesti bani sunt, insa, foarte importanti pentru bugetul orasului, cu ei putandu-se realiza multe lucrari de investitii.”
Adrian BRAD
