
Infiintarea unui parc industrial ar salva uzina si orasul
• apreciaza SERBAN RASINA, directorul general al Hidrojet Uzin Group
– Domnule director general, vara trecuta ne vorbeati despre necazurile uzinei pe care o conduceti si despre o varianta de restructurare care ar putea sa o revitalizeze…
– Intr-adevar, programul de restructurare pe care l-am conceput pentru a revitaliza uzina care a acumulat, inainte de privatizare, mari datorii la stat, presupune doua importante masuri: restrangerea activitatii de baza in doar doua hale de fabricatie, iar pe de alta parte, predarea catre stat a tuturor activelor disponibile – pentru acoperirea datoriilor – si, eventual, transformarea zonei intr-un parc industrial. Programul l-am inaintat inca de anul trecut, Ministerului de Finante – caruia ii suntem datori – si, pe 26 ianuarie, am primit un raspuns prin care, intr-un fel, este acceptat, dar cu conditia ca procedura sa fie interpretata ca ajutor de stat. Nu este, asadar, un refuz, ci doar o amanare pana cand, prin lege, va fi reglementata problema ajutorului de stat, in conformitate cu normele europene.
– Pana atunci veti sta in asteptare ?
– Nu, deoarece restrangerea activitatii – in care ne-am angajat – presupune un efort urias si nu vrem sa prelungim perioada acesteia. Avem de mutat 1111 masini unelte si utilaje cu greutati cuprinse intre 1-12 tone si, pana la 30 martie a.c., vrem sa realizam trei centre de profit ce vor constitui baza activitatii uzinei.
– In ce constau aceste centre de profit ?
– Este vorba despre cele doua hale in care ne vom concentra activitatea. Prima hala – deci primul centru – este destinata echipamentelor de injectie, adica producerii duzelor si a injectoarelor diesel. Al doilea centru de profit il constituie productia de hidraulica, iar cel de-al treilea centru este sectorul metalurgic, in care se regasesc turnatoria de aluminiu, forja si tratamentele termice, ambele centre fiind amplasate in a doua hala.
– De ce, totusi, se impune infiintarea unui parc industrial?
– Infiintarea unui parc industrial in zona ramasa disponibila de la noi este singura solutie pentru supravietuirea uzinei si a orasului. In actualele conditii, noi nu avem alta posibilitate de a achita datoriile catre stat, iar falimentarea uzinei ar fi un dezastru social pentru Breaza. Noi avem, la ora actuala, 1350 de angajati, ceea ce arata ca aproape fiecare familie din oras are o anumita legatura cu uzina, chiar daca sunt pensionari. Pe de alta parte, in contul datoriilor, Hidrojet ofera 48.210 m.p. de teren si alti 33.252 m.p. de hale in stare buna, toate in oras, unde un metru patrat de teren ajunge si la 100 euro! Este un potential care, valorificat, ar aduce mari avantaje orasului.
– Cine ar trebui sa sprijine implementarea programului dv de restructurare?
– Lucrul cel mai important pentru oras – si anume necesitatea existentei locurilor de munca – trebuie inteles de administratia locala care, impreuna cu Consiliul Judetean, sa insiste, apoi, pentru a sustine programul nostru de restructurare si a putea negocia cu Ministerul de Finante. Infiintarea parcului industrial – in conditiile in care intre Ploiesti si Brasov nu s-au creat locuri de munca pentru brezeni, iar populatia nu pleaca in strainatate – este, cum spuneam, salvarea si pentru uzina, si pentru oras.
Leon CHIRILA














