Somerii sunt greu de prins in statistici, dar si mai greu de adus la munca
Cu o mega industrie defuncta, Valea Prahovei a fost printre zonele cele mai afectate de restructurarea economica de dupa 1990. Mii de oameni nu si-au mai gasit un loc de munca dupa ce fabricile de ciment, mobila, hartie, sticla, postav, samota, s.a. si-au inchis portile sau si-au redus activitatea la cote minime. Cati dintre fostii salariati ai acestei industrii au incercat sa supravietuiasca mutandu-se in alte orase, cati au plecat sa lucreze in strainatate si cati au ramas in somaj pana astazi? Singura statistica disponibila este cea furnizata de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, care, luna trecuta, a avut inregistrati 448 de someri (indemnizati si neindemnizati) in orasele de pe Valea superioara a Prahovei. Tot potrivit AJOFM, ponderea somerilor in randul populatiei cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani (indicator asimilabil ratei somajului) nu a depasit 2,2%, in aceasta zona: Comarnic (1,9%), Sinaia (2,2%), Busteni (1%), Azuga (1,1%).
AJOFM, vizitata doar pentru a lua bani
Daca intre ordinul mic al acestor cifre si perceptia generala a nivelului somajului (considerat mult mai ridicat) exista o discrepanta, ea provine din faptul ca in baza de date a AJOFM sunt inregistrate doar persoanele care au dorit sa apeleze la serviciile acestei institutii pentru a-si gasi un angajator. Majoritatea somerilor, insa, dupa ce ajung la sfarsitul perioadei in care primesc indemnizatia acordata de stat, nu revin la AJOFM pentru a se inregistra ca fiind in cautarea unui loc de munca, nemaifiind cuprinsi in statistica acestei institutii. In prezent, la punctul de lucru din Sinaia al AJOFM, au fost declarate peste 70 de locuri de munca vacante, 24 pentru lucratori in comert (vanzatori, gestionari), 20 de lucratori in turism (ospatari, bucatari etc.) si 27 de muncitori.
Serviciul baga spaima in multi
Multe dintre aceste locuri de munca vor trebui sa astepte destul timp pana a fi ocupate, deoarece pe Valea superioara a Prahovei sunt destui someri care refuza sa mearga la locul de munca indicat de AJOFM, desi stiu ca isi vor pierde indemnizatia platita de stat. „In prezent, o societate italiana doreste sa angajeze 25 de persoane. I-am indrumat pe unii dintre somerii aflati in baza noastra de date sa mearga acolo, dar au fost si cazuri in care acestia au refuzat, motiv pentru li s-a sistat ajutorul de somaj, fiind scosi din evidenta noastra. In mod normal, somerii ar trebui sa se prezinte la firma unde ii trimitem. In cazul in care agentul economic ii considera necorespunzatori si nu ii angajeaza, atunci ei continua sa primeasca ajutorul de somaj. Daca, insa, firma isi manifesta dorinta de a-i angaja, iar ei nu doresc acest lucru, atunci isi pierd indemnizatia de somaj. In luna decembrie, am avut 20 de persoane carora le-am retras ajutorul de somaj, din aceasta cauza”, ne-a spus Marioara Paraschiv, functionar la punctul de lucru din Sinaia al AJOFM. „Printre motivele pe care somerii le invoca atunci cand refuza sa se angajeze se regasesc nivelul redus al salariului, faptul ca trebuie sa munceasca peste program sau ca se lucreaza in schimburi de noapte”, ne-a mai spus Marioara Paraschiv.
Schimbare de strategie
Floarea Preda, director al AJOFM Prahova, cunoaste aceasta situatie si, desi afirma ca in multe cazuri conditiile de munca oferite de angajatori sunt extrem de grele, este de parere ca acceptarea unui serviciu modest e un prim pas pe calea reintegrarii in societate: „O remuneratie la nivelul salariului minim pe economie este foarte dezavantajoasa. Multi oameni imi spun ca, doar pentru a ajunge la serviciu, trebuie sa cheltuiasca 200 de lei pe transport si alti bani pentru hrana, drept pentru care, la finalul lunii, nu le mai ramane nimic din leafa. Totusi, ducandu-se la acest serviciu li se maresc sansele de a gasi un loc de munca mai bine platit, in plus contribuie la fondul de pensii, asigurandu-si niste bani dupa ce perioada de viata activa li se va incheia”. In opinia directorului AJOFM, in viitorul apropiat, piata ii va obliga pe angajatori sa mareasca salariile pentru a-si pastra forta de munca: „Cei care vor plati putin vor atrage doar forta de munca slab calificata. Pe cale de consecinta, vor produce bunuri de un nivel calitativ redus si le vor scadea vanzarile”. Floarea Preda spune ca, incepand cu jumatatea anului 2006, s-a putut constata o crestere a numarului de firme care cauta forta de munca, drept pentru care intentioneaza sa modifice strategia de lucru a AJOFM Prahova: „De-acum inainte, vom incerca sa-i ajutam pe angajatori sa gaseasca muncitori. Nu ne vom mai concentra activitatea pe gasirea de angajatori pentru muncitori, asa cum am procedat pana in acest an”.
Ionut STANESCU
