Cosurile de gunoi se umplu cu merindele guvernamentale
Pana anul trecut, la Scoala Generala din Ghiosesti (foto) existau patru clase la ciclul primar si doua grupe de gradinita. In toamna lui 2006, din grupele de gradinita a fost facuta una singura, cu 34 de copii, iar clasele a-ntaia si a treia au fost comasate, trecand la cursuri in regim simultan, tinute de o singura invatatoare. In felul acesta, s-au pierdut doua norme didactice, un invatator si-un educator fiind pusi pe liber.
Branza topita, munitie pentru recreatie
Nici in vechea formula, nici in actuala, copiii din Ghiosesti nu se inghesuie la poamele alimentare ale programului „Cornul si laptele”.
Asta in ciuda faptului ca, in cei cinci ani de cand a fost pus in practica programul amintit, potrivit invatatoarei Alexandra Georgescu, meniurile sosite la Ghiosesti au trecut prin experimente multiple. A fost un an in care laptele programului se metamorfozase intr-un baton de branza topita. Dupa ce si-au dat seama ca branza e de nemancat, copiii au reusit sa-i gaseasca o alta utilitate: intepau batonul cu pixul si se stropeau intre ei, alergandu-se prin curtea scolii. S-a-ntamplat si ca laptele sa vina la pungi de un litru, adevarat supliciu pentru invatatori, care erau obligati sa-l puna in pahare de plastic si sa-l serveasca fiecarui elev in parte. Copiii se jucau, laptele se varsa si le pata hainele. Putini erau cei care chiar il beau. Invatatoarele au adoptat o alta tactica: asteptau sa treaca toata saptamana, si-i dadeau fiecarui copil punga de lapte s-o duca acasa. Mai erau si pungi din care picura, insa laptele ajungea pana la urma la destinatarul final: „Il bea mamaie” – spuneau cei mici, cu sinceritate, nebanuind ca, impreuna cu bunicile lor, deturneaza scopul unui program de actiune nationala. „Am la gradinita copii din familii foarte sarace, care nici nu se uita la aceasta mancare. Sunt extrem de putine cazuri in care aceste alimente chiar sunt binevenite. Din 34 de copii, abia patru-cinci beau laptele, restul zic ca au mancat acasa”, spune educatoarea Mihaela Vilcu.
Laptele parea sa fie suc
In prezent, la Scoala din Ghiosesti, sub firmamentul programului „Cornul si laptele” copiilor li se dau, patru zile pe saptamana, o cutie cu lapte si o chifla venita intr-o punga nesigilata (in foto), pentru ca, o zi pe saptamana, cornul si laptele sa se „deghizeze” intr-un pachetel de biscuiti si o cutiuta de branza topita – combinatie pe care distribuitorii o considera de lux. Cutiile cu branza topita, pe al caror capac de poleiala apar diverse personaje din desenele animate, se strang negresit in cosul de gunoi. „Niciun copil nu se-atinge de branza, ar trebui sa vedeti cosul de gunoi la sfarsitul zilei !. Este plin cu astfel de cutii”, ne spunea Alexandra Georgescu. Laptele a fost, cateva zile, in voga, deoarece cutia tetraedrica in care era ambalat i-a facut pe copii sa creada ca inauntru se gaseste suc. Au intepat cutia cu paiul si si-au dat seama ca se inselasera; au mai intepat-o cateva zile, tot sperand sa dea de suc, apoi au renuntat. Chifla nu starneste nici ea prea mare interes, dupa o zi intarindu-se tun. Doar biscuitii sunt consumati de toata lumea.
Ospat de 70 de bani
Conform avizului de insotire a marfii, micutii sunt ospatati, zilnic, cu 7.000 de lei vechi: chifla si biscuitii costa cate 0,15 bani, iar laptele si branza topita 0,56 lei, respectiv, 0,55 lei. Nici pentru a primi aceasta marfa, tocmai buna de dat la gunoi, invatatoarele nu au putut sa stea linistite. Soferul firmei distribuitoare „Eden Garden” le-aducea pachetelele o zi da, una nu. Cand au sunat la firma sa vada ce se-ntampla, invatatoarelor li s-a spus ca Ghiosestiul e prea la tara, iar masina nu poate ajunge in acel capat de lume in fiecare zi. Au convenit totusi sa faca acest drum de doua ori pe saptamana, program ramas in vigoare si astazi. Este, indiscutabil, o evolutie, tinand cont ca au fost ani in care soferii abandonau alimentele in holul scolii s-apoi o stergeau englezeste, lasandu-le pe invatatoare sa inventarieze continutul transportului, sa constate minusurile, si, atunci cand o puteau face, sa cumpere din banii proprii alimentele care erau lipsa.
Ionut Stanescu
