• Interviu cu Horia Tiseanu, primar al orasului Campina
Horia Tiseanu este cel mai longeviv demnitar campinean din perioada postdecembrista, fiind din 1996 in fruntea administratiei locale, cu doua mandate de viceprimar si unul de primar. In iunie 2004, cand a fost ales in fruntea orasului, era cel mai tanar primar al Campinei de dupa Revolutie. Din 1990 incoace, electoratul local nu a trimis pe nimeni in fruntea urbei mai mult de patru ani. Ramane de vazut daca, la viitoarele alegeri din 2008, Tiseanu – campinean la a treia generatie, va sparge gheata si va reusi un al doilea mandat de primar. Pana atunci, nu este hotarat sa candideze, dar este hotarat sa-si duca pana la capat programul electoral cu care s-a prezentat in fata alegatorilor acum trei ani, si pe care, in mare parte, considera ca l-a indeplinit.
– Chiar de la inceput,va intreb domnule primar, daca sunteti multumit de ceea ce ati realizat, pana acum, pentru campineni?
– Cred ca am destule motive sa fiu, chiar daca nu am implinit tot ceea ce mi-am dorit. Una peste alta, am avut, totusi, multe realizari, de la inceputul mandatului si pana acum. In special legate de modernizarea infrastructurii municipiului, asa cum am promis in campania electorala. In aceasta perioada, am asfaltat 12 strazi si am realizat studiul de fezabilitate pentru inca 15 strazi. Printre realizarile importante, chiar daca nu era in plan la inceputul mandatului, nu pot sa nu amintesc podul de la Lunca Cornului, mult mai mare si mai solid decat precedentul, care sper sa reziste 100 de ani. Ar mai fi canalizarile din intreg cartierul Slobozia, apoi, de pe strazile D.Bolintineanu, Schelelor, Grivitei, Calea Plevnei, Avram Iancu, Toma Ionescu, Calea Doftanei (partial). As mai putea bifa la realizari modernizarea a cinci parcari (cea mai importanta este cea de la Scoala de Politie) si amenajarea parcului de la Turnatorie, impreuna cu alte opt locuri de joaca pentru copii. Aproape toate unitatile de invatamant campinene au fost dotate, in ultimii trei ani, cu sisteme moderne de incalzire centrala. Am incercat sa rezolvam cate ceva legat de locuinte si, de aceea, am transformat doua etaje ale Caminului Grupului Scolar Energetic in 26 de locuinte din fondul locativ de stat. As putea mentiona aici si cele doua proiecte PHARE, primele de acest gen realizate in Campina. Cele 10 platforme betonate si canalizate pentru eurocontainere – care intrunesc normele europene de mediu, continuarea lucrarilor la Scoala Centrala si la acoperirea Pietei Centrale constituie si ele realizari importante pentru comunitatea locala.
– Ce planuri aveti pentru acest an?
– In 2007, intentionez sa propun Consiliului Local modernizarea a inca 8-10 strazi, dintre cele pentru care avem deja intocmite studii de fezabilitate si vom mai solicita astfel de studii pentru alte strazi, pe care le vom asfalta in 2008. Vom moderniza sistemele de incalzire la Gradinitele nr. 5 si 6, plus Scoala generala nr. 6, pentru a le alinia celorlalte unitati de invatamant si normelor ISCIR. Tot anul acesta, vom inaugura Scoala Centrala si noua Piata Agroalimentara, investitii de prestigiu care vor schimba radical aspectul urbanistic al municipiului. Vom incepe si dezactivarea rampei neecologice din cartierul Pacuri. Avem in vedere, tot in 2007, reabilitarea parcului de pe Bulevardul Culturii, la care exista cofinantare de la Administrarea Fondului de Mediu, ca si realizarea monumentului din Centrul Civic. De asemenea, vom moderniza zona de agrement Fantana cu Ciresi, unde va fi inaltata o scena moderna, peste drum de locul actualei scene, lucru care ne va permite organizarea unui festival international de folclor. Vom continua cu modernizarea parcarilor dintre blocuri, unde sunt multe de facut. Bineinteles ca pentru toate aceste proiecte am nevoie de sustinerea legislativului local, care, anul trecut, mi se pare ca a inceput sa functioneze din ce in ce mai bine, remarcand, in ultima vreme, un interes marit al consilierilor municipali pentru binele comunitatii.
– Considerati ca va fi capabila municipalitatea sa atraga fonduri structurale europene?
– In aceasta privinta as distinge doua aspecte. Daca este vorba despre fondurile obisnuite, legate de diferite proiecte europene, sunt convins ca le putem atrage, asa cum s-a intamplat recent in cazul proiectului pentru reabilitarea Bulevardului Culturii. In realizarea acestui proiect, ne-am luptat cu multe institutii din tara, inclusiv cu Consiliul Judetean, care nici nu stiu daca a castigat vreun proiect de acest fel. Avem un compartiment de integrare europeana, in cadrul Primariei, care se ocupa, cu succes, de realizarea proiectelor obisnuite. Al doilea aspect este legat de atragerea unor fonduri uriase (circa 1.000 de miliarde de lei vechi), necesare pentru reabilitarea retelelor de apa si canalizare din oras, investitie care ma framanta si pe care o consider una dintre neimplinirile mandatului meu de pana acum. Deocamdata, dupa prevederile europene, administratia locala nu a gasit nici o posibilitate de a accesa fondurile in mod direct; si nici CPGC, ca societate a Consiliului Local. Inca se discuta despre un operator regional, asociere intre mai multe localitati s.a.m.d. Incercam, in continuare, sa descifram in labirintul legislatiei europene, cea mai buna cale de accesare a fondurilor pentru o asemenea lucrare. Asta nu inseamna ca nu stim sa atragem fondurile structurale, ci doar ca nu am gasit, deocamdata, solutia optima pentru a le atrage pe cele foarte mari.
Adrian BRAD
