Curtea Suprema a acceptat ieri, ca proba, filmarea in care fostul prim-secretar PCR al judetului Timis, Radu Balan, spune ca persoana care a dat ordin sa se traga in revolutionarii din Timisoara, in decembrie 1989, a fost generalul Victor Stanculescu. La procesul in care generalii Mihai Chitac si Victor Stanculescu sunt judecati, pentru crimele din timpul Revolutiei de la Timisoara, Doru Maries a cerut instantei sa accepte ca proba o inregistrare video in care activistul Radu Balan, fost prim-secretar de partid la Timis in momentul izbucnirii revoltei, le spune revolutionarilor timisoreni ca generalul Stanculescu este cel care a tras in revolutionarii de pe Bega.
La termenul de marti (n.n. – ieri), Inalta Curte de Casatie si Justitie a acceptat aceasta proba, iar Doru Maries a depus-o la dosar. Filmarea este datata 22 decembrie 1989. Presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Doru Maries, este convins ca ea va fi hotaratoare in ceea ce priveste stabilirea rolului jucat la Timisoara de generalul in rezerva Victor Stanculescu, precum si in pronuntarea verdictului care va fi dat in acest proces.
Stenograma discutiei: Balan: Eu am tinut piept aici doua zile… nu s-a tras nici un foc…; Anonim: Cine a ordonat sa se traga? Cine a tras? Balan: Ceausescu… Anonimi: Bun ! Aici cine a ordonat sa se traga? Balan: Aicea, generalul Stanculescu… Anonim: Unde e? Balan: S-a retras… la Bucuresti; Anonim: Si care-au tras? Care sunt trupele care au tras? Balan:…Sunt trupe care au executat ordine… Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis, in 2004, sa redeschida dosarul Revolutiei din decembrie ’89, intrucat nu ar fi fost respectat dreptul la aparare al generalilor Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac. Cei doi au fost condamnati, in iulie 1999, la cate 15 ani de inchisoare pentru omor si omor deosebit de grav. Fostul procuror general al Romaniei, Tanase Joita, a fost cel care a promovat un recurs in anulare dupa ce generalii i-au adresat mai mute memorii in care sustineau ca sentintele instantei supreme prin care fusesera condamnati la cate 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la cate opt ani de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav sunt netemeinice si nelegale. Curtea Suprema si-a motivat acceptarea recursului in anulare prin faptul ca celor doi generali nu li s-ar fi respectat dreptul la aparare.
