Comunitatea romilor din Campina intentioneaza sa-si trimita un reprezentant in Primarie, care sa lucreze, impreuna cu functionarii din compartimentul Integrare europeana, la realizarea unor proiecte pentru imbunatatirea traiului membrilor etniei din oras. Pentru astfel de proiecte, Uniunea Europeana urmeaza sa aloce, in urmatorii ani, 500 de milioane de euro, bani care nu pot fi accesati fara a se fi realizat, in prealabil, proiecte bine fundamentate, carora oficialii de la Bruxelles sa le dea girul. Prahova ar putea primi o buna parte din aceste fonduri, pentru ca, dupa Mures, suntem judetul cu cei mai multi romi. Campina are, dupa statistici oficiale, aproape 1.700, majoritatea traind la limita existentei in sapte locatii: Caramidari-Padurii, Mogador, Maramures, Oborului, Scarisoara, Fabricii si Lacul Pestelui. Proiectele amintite mai sus trebuie intocmite prin parteneriate intre administratiile locale si organizatiile etniei rome. La Campina, dintr-un astfel de parteneriat, a fost finalizat, cu multe poticneli, un proiect PHARE (primul de acest gen din municipiu), care a dus la calificarea a circa 50 de romi in meserii din domeniul constructiilor si realizarea unei hale pentru fabricarea de caramizi. Din chinurile facerii si refacerii acestui proiect se pare ca nu s-au tras invatamintele de rigoare, de vreme ce nu s-a ajuns inca la un acord asupra numirii in Primarie a unei persoane de legatura intre conducerea executivului local si liderii romilor campineni. Acestia au organizat mai multe dezbateri publice pe tema conditiilor de viata ale etniei, la ultima dintre ele participand si reprezentanti ai Prefecturii si ai Consiliului Judetean, precum si ai unor ONG-uri locale. S-a discutat indelung asupra unui studiu recent privind evaluarea nevoilor si a resurselor, in comunitatile de romi din Campina. Studiul a fost efectuat pe un esantion de 147 de gospodarii in care locuiesc 259 de familii cuprinzand 1.024 de persoane. Datele statistice oferite sunt cam sumbre. Din cele 147 de locuinte supuse studiului, doar pentru 84% exista acte juridice in regula, iar peste 80% sunt formate dintr-o singura camera. Sapte persoane revin, in medie, unei locuinte. Alte cifre vorbesc de la sine despre inadaptarea sociala a romilor si veniturile lor mai mult decat modeste. Astfel, 43% dintre ei traiesc de la “cuca” (gunoaie sau colectari), mai mult de 15% nu au nici un fel de venit, doar 14% dintre romi au peste opt clase, iar dintre acestia din urma, numai 2% au un loc de munca permanent. 88% dintre subiecti nu au nici o meserie sau practica activitati necalificate. Prezenta copiilor de etnie roma in sistemul de invatamant este dezastruoasa, doar 47% dintre cei cu varste cuprinse intre 6 si 16 ani reusind sa mearga la scoala. 30% dintre persoanele mature sunt analfabeti, iar la generatia varstnica procentul nestiutorilor de carte depaseste cifra 90. Starea de sanatate a comunitatilor locale de romi prezinta si ea accente dramatice. Peste 90% au grup sanitar la comun si apa in afara locuintei. Conditiile igienico-sanitare precare fac ca 14% sa aiba grave probleme de sanatate, iar 2,3% sa prezinte dizabilitati. In finalul dezbaterii publice amintite, s-a convenit ca trebuie urgentate numirea unui reprezentant al romilor in Primarie si intocmirea riguroasa a unui proiect complet (cu toate problemele etniei, precum si caile lor de rezolvare), care sa poata deveni, astfel, eligibil.
Adrian BRAD
